Exemple de bună practică în utilizarea metodelor interactive de grup în disciplina Contabilitate

Articolul prezintă câteva metode, transpuse în aplicații practice pentru unități de învățare la disciplina Contabilitate: Diamantul, Turul galeriei, Mozaicul, Rebus, Știu- vreau să știu- am învățat.

METODA “DIAMANTUL”
Exemplu de utilizare a metodei ”Diamantul” : Pentru lecţia « Documente contabile », ca noţiuni centrale, se pot lua « Factura » si « Nota de recepţie şi constatare de diferenţe »

Modalitatea de realizare
Se vor completa casetele goale de sus în jos după indicaţiile următoare:

– Pe rândul 1 : se porneşte de la denumirea celor două documente de evidenţă operativă (cele studiate);
– Pe rândul 2: trei cuvinte/ text scurt care să reflecte importanţa documentelor exemplificate la randul 1;
– Pe rândul 3: patru cuvinte/ text scurt care să reflecte asemănări între cele două documente;
– Pe rândul 4: trei cuvinte/ text scurt care să reflecte deosebiri între cele două documente;
– Pe rândul 5: un cuvânt/ text scurt care să reflecte locul arhivării celor două documente.

În final, casetele vor fi unite între ele cu segmente care vor reliefa structura diamantului.
Metoda este foarte atractiva pentru elevi şi valoroasă deoarece prin ea, elevii realizeză corespondenţe care îi fac să înţeleagă importanţa, asemanările, deosebirile, caracteristicile legate de una sau mai multe noţiuni.

METODA „TURUL GALERİEİ”
Exemplu de utilizare a metodei”Turul galeriei”: lecţia “Etapele inventarierii”

Descrierea metodei
1. Se formează grupuri de câte 4-6 elevi;
2. Fiecare grup de elevii va rezolva o sarcină de lucru care constă în descrierea unei etape de inventariere utilizând ca mijloc didactic o foaie flipchart;
3. Produsele activitaţii grupelor de elevi se expun pe tabla clasei, care se transformă într-o galerie exoziţională;
4. La semnalul dat cadrul didactic grupurile de elevi trec pe rând pe la fiecare exponat pentru a examina modul de rezolvare al colegilor şi le înscriu pe flipchart într-un loc stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observaţiile fie cu ajutorul unor simboluri, fie cu text scurt;
5. După ce se termină turul galeriei , grupurile revin la locul iniţial şi citesc comentariile, observaţiile de pe lucrarea lor, reexaminandu-şi produsul .
Această tehnică de învăţare prin cooperare stimulează gândirea, spiritul critic, creativitatea şi învăţarea eficientă încurajând elevii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii lor şi se pliază pe lecţiile de consolidare, de recapitulare, de evaluare orală a cunoştinţelor.
Obiectivul acestei metode este de a elabora un plan care să conducă la finalizarea unui produs ce constituie concepţia, opinia tuturor membrilor grupului.

METODA „MOZAICUL”

Exemplu de utilizare a metodei : lecţia „Structuri patrimoniale”
Descrierea metodei
• Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru.
• Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; 4 şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă conţine după caz următoarele – structuri de activ, structuri de pasiv, cheltuieli şi venituri).
• Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit, de exemplu toţi elevii care au numărul 1 formează o grupă a numarului 1, toţi elevii care au numărul 2…, toţi elevii care au numărul 3…,
• Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au nelămuriri, dacă este cazul sunt ajutaţi de profesor.
• După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI în grupul lor. Le prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle necesare acolo unde este cazul.
• Profesorul monitorizează activitatea elevilor.

JOC DIDACTIC – REBUS
Jocul didactic tip Rebus poate fi folosit în cadrul lecţiilor de predare de noi cunoştinţe, de consolidare, de recapitulare. Elevii sunt puşi în situaţia de a sintetiza cunoştinţele dobândite până în acel moment, iar în etapa de feed-back prin completarea rebusului sunt fixate noţiunilor nou predate.
Prin solicitarea completării rebusului dat, elevii sunt antrenaţi într-o activitate intelectuală activă într-un anumit interval de timp de evaluare sau autoevaluare.
Exemplu de utilizare a metodei”Rebus”: lecţia “Factura fiscală”

Completaţi pe orizontală rebusul de mai sus utilizând cuvintele necesare completării corecte a enunţurilor urmatoare care fac referire la documentul – FACTURA :
1. Document întocmit de ……………………….
2. Cumpărătorului i se dă exemplarul ………………….
3. Serveşte ca document de ……………………..în gestiune.
4. Se întocmeşte în ……………exemplare.
5. La furnizor rămân exemplarele ……………… şi verde.
6. Se întocmeşte la compartimentul………………al furnizorului.
7. Se poate întocmi ……………..sau cu ajutorul tehnicii de calcul.

METODA „ ŞTİU / VREAU SĂ ŞTİU / AM ÎNVĂŢAT”

Metoda se bazează pe cunoaştere şi pe experienţele anterioare ale elevilor, pe care le vor lega de noile informaţii ce trebuie învăţate.  Aceasta metodă poate fi utilizată cu eficienţă în secvenţele de transmitere de noi cunoştinţe şi poate să realizeze o legătură între informaţiile din cadrul mai multor module din disciplinele economice. Feed-back-ul se realizează ca urmare a completării coloanei a treia.

Descrierea metodei
• Construirea tabelului si completarea primei coloane prin listarea cunoştinţelor dobândite  anterior despre tema propusă;
• Elaborarea întrebărilor şi completarea coloanei a doua;
• Transmiterea de noi cunoştinţe /citirea textului;
• Completarea ultimei coloane cu răspunsuri la întrebările din a doua coloană, la care se adaugă noile informaţii;
• Compararea informaţiilor noi cu cele anterioare;

Exemplu de utilizare a metodei „ ŞTİU / VREAU SĂ ŞTİU / AM ÎNVĂŢAT” :  lecţia „Utilizatorii informaţiei contabile”

 

prof. Marilena Batog

Liceul Tehnologic de Marină, Galați (Galaţi) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/marilena.batog

Articole asemănătoare