Diversitatea exerciţiilor interdisciplinare favorizează verificarea capacităţilor intelectuale și creează un climat ce poate face învăţarea interesantă şi stimulativă. Exerciţiile-joc situează elevul în centrul acţiunii, valorificând experienţa cotidiană a fiecăruia, punându-i într-o situaţie inedită.
I. Abordarea interdisciplinară poate asocia matematica şi specii literare mult îndrăgite de elevi, cum este în cazul unor ghicitori sau probleme. Exemple:
1. „Riţa-Veveriţa ,,
A strâns sărăcuţa, nuci nouă.
Două, v-a dat vouă.
Socotiţi deci, dragii mei
Câte nuci, i-au mai rămas ei?
Patru ghinde
Şi-ncă una,
Încă două
Spuneţi câte-s
Spuneţi câte-s, dragii mei?”
2. „10 fluturi în grădină
Se rotesc lâng- o tulpină.
Miţu stă şi mi-i pândeşte,
Hector latră şi-i goneşte.
3 din fluturii zglobii
S-au ascuns în bălării
Ceilalţi zboară tocmai sus
Socotiţi-i , câţi s-au dus?”
3. „O veveriţă are în scorbura sa nuci şi alune, în total 10 fructe. Câte fructe pot fi de fiecare fel? Scrieţi într-un tabel toate posibilităţile.
4. Lecturarea unor poveşti pe teme specifice. Folosind metoda Copacul ideilor în studierea textului „Grădina din cap”, de Constanţa Buzea, elevii clasei au fost împăţiţi în patru grupe şi au primit spre rezolvare următoarele teme:
Grupa I – să găsească patru cuvinte care să ne ducă cu gândul la vremea din
anotimpul primăvara;
Grupa II – să numească animale, insecte vestitori ai primăverii;
Grupa III – tema: plantele şi primăvara;
Grupa IV – tema: oamenii în acest anotimp;
Cuvintele sau ideile rezultate în urma unui bainstorming de grup, au fost notate pe frunze care, ulterior, au fost prinse pe crengile unui copac desenat pe un poster, în faţa clasei.
II. Presărând operaţii matematice pe textul suport al unei discipline povestiri sau poezii cu sarcini legate de alte discipline, copilul lucrează cu plăcere, fără a simţi efortul depus. Exemple:
1. Pe baza unei imagini realizaţi o povestire care să înceapă cu „A fost odată…… puişori. …..a plecat şi au mai rămas…..
Unde a plecat puiul şi ce i s-a putut întâmpla?
2. Poezie – Să alcătuiască o poezie numărătoare în care să folosească elemente de vară: soare, nori, flori, frunze, buburuze, fluturi, fructe, conținând începutul dat:
„Unul este Soarele
Două sunt cireşele
Trei sunt flori mirositoare
Patru……”.
MATEMATICA DIN LUMEA POVEŞTILOR
1. Vă mai amintiţi voi, oare,
Ce făcea la şezătoare
Fata moşului cea frumoasă
Şi fata babei ce ţâfnoasă?
Hărnicuţa torcea fus după fus,
Astfel că optsprezece–n ciur a pus,
Leneşa un fus abia torcea,
Lângă celelalte-l punea.
Cinci dintre ele negre erau.
Câte albe in ciur se aflau?
2. Vai mie!vai mie!
Ce năpastă să fie?
Surorile strigau la fată
Să le îmbrace îndată.
Sărăcuţa ar fi vrut
Şi ea să fi petrecut.
Mama vitregă s-a-nduplecat
Şi-n vatră linte a turnat.
Cenuşăreasa cere ajutor,
Două porumbiţe se arată,
Apoi două turturele,iată!
Şi cu şase mai multe decât ele
Un lung alai de rândunele.
Treaba ele au isprăvit.
Câte păsări au venit?
3. Cocoşul, când de la boier a plecat
Pentru că punguţa cu doi bani şi-a recuperat,
De un alai mare de păsări era însoţit,
Încât moşul, când l-a primit, s-a pus pe socotit:
Cinci găini pestriţe,
Alte cinci puicuţe,
Zece gâşte albicioase,
Şase raţe gălăgioase,
Patru curcani îmbufnaţi,
Trei cocoşi pintenaţi,
Doisprezece pui gălbiori,
Câte păsări au venit, socotiţi şi voi ?
4. Şase ciori dinspre pădure
Au venit cu gând să fure.
Stau pe ram şi croncănesc.
Vânătorii le ochesc…
Trag cu puşca. Două cad.
Câte-au mai rămas pe ram?
Sigur ai ghicit!!! …
III. Exerciţii-joc de a descoperi mesaje, cuvinte respectând anumite cerinţe. Exemple:
1. Să descopere cuvântul aşezând literele în ordinea indicat;
2. Să descopere cuvântul, pe baza calculelor făcute, respectând cerinţa dată.
IV. Un bun prilej de aplicare a cunoştinţelor este şi prin realizarea de lucrări practice pe teme diferite cum ar fi:
„Fructe năzdrăvane”
„Personaje din poveşti
V. Jocul de rol
Primele jocuri pe care le practică copiii sunt jocurile de rol.
Jucând un anumit rol, el însufleţeşte, umanizează natura înconjurătoare, dar, la rândul lui, devine parte a mediului, se identifică cu acesta, îl înţelege şi-l însufleţeşte pe plan afectiv, percepe mai viu şi mai intens realitatea dintre el, ca fiinţă umană şi elementele lumii înconjurătoare.
În jocurile cu subiecte din lumea animalelor, copiii acţionează ca purtători ai calităţilor şi funcţiilor umane, generalizate, relaţiile sale cu celelalte vieţuitoare fiind aproape umanizate. Exemple de jocuri de rol: „De vorbă cu Azorel”, „Ce crezi că ţi-ar spune delfinul din imagine”, ,,Dialog cu o veveriţă”, „Plecarea păsărilor călătoare”, „Greierele şi furnica”.
VI. Rebusurile şi careurile sunt activităţi interdisciplinare în care sunt aplicate cunoştinţe din alte domenii. Exemplu: Scrie în grilă pe verticala A-B cuvântul „Pădure”. Înlocuieşte apoi cifrele cu literele corespunzătoare. Pe orizontală veţi obţine numele câtorva locuitori ai pădurii.
VII. Puzzle-uri matematice
Potrivit codurilor plasate pe filă, se colorează cu grijă fiecare secvenţă după ce s-au efectuat calculele.
Jocul interdisciplinar poate fi folosit ca metodă de predare-învăţare, dar mai ales ca mijloc util de consolidare şi aplicare a cunoştinţelor însuşite.
Diversitatea exerciţiilor folosite au favorizat verificarea capacităţilor intelectuale ale elevilor, au creat un mediu plăcut if interesant, ajutându-i să iubească plantele şi animalele, să adopte un comportament adecvat mediului în care trăieşte.
Interdisciplinaritatea reprezintă pentru elevi oprtunitatea de a învăţa să cunoască, de a învăţa să facă, de a învăţa să trăiască împreună cu ceilalţi. Complexitatea activităţilor interdisciplinare sporeşte în ultimii ani de şcoală, resursele acestora fiind practic inepuizabile.
Orice demers integrator trebuie făcut prin implicarea activă a copilului în construirea propriilor trasee de învăţare. Cunoaşterea mediului trebuie să reprezinte pentru elev un drum spre cunoaştere, spre modul de realizare al acestuia şi nu un studiu abstract al unor fenomene departe de interesele sale. Elevul trebuie inclus în chiar structura disciplinei, care nu trebuie să-i definească ceea ce el intuieşte sau foloseşte, ci să-l provoace să (re)descopere ceea ce-l înconjoară, ceea ce se întâmplă în jurul său, pentru a găsi soluţii problemelor cărora trebuie să le facă faţă. Trebuie să-l ajute să-şi construiască un model mental coerent al realităţii.
Bibliografie:
• Fătu, Sanda; Stroe, Felicia; Stroe, Constantin; Cârstoiu, Jeanina; Ciolac-Rusu, Anca, Didactica disciplinei Ştiinţe ale naturii pentru învăţători clasele III-IV, Editura Corint, Bucureşti, 2005.
• Florincuţa, Corina; Cheregi, Elisabeta, Transdisciplinaritate şi interdisciplinaritate, Învăţământul primar, Editura Miniped, Bucureşti, 2-3/2004
• Neacşu, Ioan, Predarea şi învăţarea disciplinei ştiinţe, Învăţământul primar, Editura Discipol, Bucureşti, 4/2002.
• Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
• Văideanu, George, Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura Politică, Bucureşti, 1988.