Procesul de orientare școlară și profesională (OSP) joacă un rol esențial în pregătirea elevilor pentru tranziția către liceu. Evaluarea modului în care aceste activități sunt implementate în școlile gimnaziale este esențială pentru a identifica provocările și a propune soluții de îmbunătățire.
Metodologie
Studiul s-a bazat pe un chestionar aplicat consilierilor școlari implicați în activități de OSP la clasa a VIII-a, colectând date despre numărul de activități desfășurate, metodele utilizate, participarea elevilor și feedback-ul primit.
Rezultate
1. Numărul de activități și elevi implicați
Numărul de activități desfășurate variază de la 2 la 15, cu un număr total de participanți cuprins între 24 și 93 de elevi per școală. Această variație indică diferențe semnificative între unitățile de învățământ în ceea ce privește resursele și disponibilitatea consilierilor școlari.
Unele unități de învățământ nu au finalizat încă implementarea activităților de OSP pentru toate clasele a VIII-a, ceea ce poate influența negativ accesul elevilor la informații esențiale pentru luarea unei decizii informate cu privire la traseul educațional.
Din cei 21 de consilieri școlari care au răspuns la chestionar:
- 57% au indicat că nu au finalizat activitățile OSP în toate clasele a VIII-a.
- 100% dintre elevi au considerat activitățile utile.
- 19% dintre respondenți au organizat sesiuni pentru părinți.
2. Metode utilizate
Cele mai frecvente metode folosite includ prezentări, sesiuni de informare și întâlniri individuale. Acestea permit elevilor să primească informații relevante despre opțiunile de carieră și traseele educaționale disponibile.
Unele unități au implementat testări vocaționale pentru a sprijini alegerea liceului. Aceste instrumente au oferit elevilor o mai bună înțelegere a aptitudinilor și intereselor lor, facilitând procesul decizional.
Deși metodele clasice sunt eficiente, unii consilieri au semnalat necesitatea integrării unor metode interactive, precum platforme digitale, vizite la licee sau întâlniri cu profesioniști din diferite domenii.
3. Implicarea părinților
Doar un număr redus de școli au organizat activități specifice de orientare școlară pentru părinți. Această situație reflectă o implicare încă insuficientă a familiei în procesul de luare a deciziilor educaționale ale elevilor.
Aceste sesiuni au implicat un număr variabil de părinți, cel mai mare fiind 43 de participanți. Participarea limitată indică necesitatea unor strategii mai eficiente de comunicare și sensibilizare a părinților cu privire la importanța consilierii școlare.
Unii consilieri au menționat dificultăți în organizarea acestor sesiuni, din cauza programului încărcat al părinților sau a lipsei de interes manifestat de aceștia.
4. Feedbackul elevilor
Majoritatea elevilor au considerat activitățile utile, afirmând că le-au oferit informații noi despre opțiunile educaționale disponibile. Acest rezultat confirmă importanța acestor sesiuni în clarificarea traseelor educaționale.
Unii elevi au menționat nevoia de informații mai detaliate și personalizate. Aceștia au exprimat dorința de a primi recomandări mai precise în funcție de aptitudinile și interesele lor specifice.
Consilierii au observat că unii elevi au nevoie de un sprijin mai intens în procesul de luare a deciziilor, ceea ce sugerează necesitatea unor sesiuni suplimentare sau a unor resurse educaționale mai bine structurate.
5. Provocări identificate
Lipsa resurselor materiale și a testelor vocaționale accesibile – Mulți consilieri au raportat dificultăți în utilizarea unor instrumente eficiente pentru evaluarea intereselor și aptitudinilor elevilor, ceea ce limitează precizia recomandărilor privind alegerea liceului.
Lipsa interesului din partea unor elevi – Deși majoritatea elevilor au apreciat activitățile, un procent semnificativ a manifestat un interes scăzut, ceea ce sugerează necesitatea unor metode mai atractive și interactive pentru implicarea acestora.
Necesitatea unei colaborări mai strânse cu părinții – Implicarea redusă a părinților în procesul de orientare profesională limitează sprijinul pe care aceștia îl pot oferi copiilor lor în luarea deciziilor educaționale. Acest lucru poate fi remediat prin sesiuni de consiliere destinate părinților și prin accesibilizarea informațiilor despre traseele educaționale.
Concluzii și recomandări
Pentru a optimiza procesul de orientare școlară și profesională, este recomandată:
- Creșterea numărului de sesiuni individuale de consiliere, oferind elevilor o abordare personalizată și detaliată privind opțiunile lor educaționale.
- Dezvoltarea unor resurse digitale interactive, precum platforme online care să includă teste vocaționale, prezentări video și ghiduri practice despre orientarea profesională.
- Implicarea activă a părinților prin organizarea unor întâlniri periodice și furnizarea de materiale informative adaptate nevoilor acestora.
- Formarea continuă a consilierilor școlari pentru a utiliza cele mai noi metode și instrumente de orientare profesională, bazate pe cercetări actualizate și tehnologii inovatoare.
- Colaborarea cu mediul economic și liceele tehnologice, pentru a facilita stagii de orientare profesională și vizite la unități de învățământ, astfel încât elevii să poată experimenta direct opțiunile disponibile.
Implementarea unor strategii adaptate nevoilor elevilor poate contribui semnificativ la sprijinirea acestora în alegerea unui traseu educațional potrivit.
Referințe bibliografice
1. Ministerul Educației Naționale. (2024). Ghidul consilierului școlar pentru orientare profesională. București: Editura Didactică.
2. Consiliul Național pentru Curriculum și Evaluare. (2023). Metodologii și practici eficiente în orientarea școlară. Chișinău: Editura Pedagogică.
3. European Commission. (2022). Career guidance policy and practice in the EU: Trends, challenges and opportunities. Luxembourg: Publications Office of the European Union.
4. OECD. (2021). Career Readiness: How schools can better prepare young people for working life in the era of AI. Paris: OECD Publishing.
5. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. (2023). Raport privind tendințele pieței muncii și orientarea profesională a tinerilor. București.