În ciclul primar, formarea caracterului și a competențelor sociale este la fel de importantă precum achizițiile academice. Empatia – capacitatea de a înțelege și a simți emoțiile celorlalți – și cooperarea – abilitatea de a lucra în echipă, în mod constructiv – sunt două competențe socio-emoționale esențiale pentru integrarea armonioasă a copiilor în grupuri și pentru dezvoltarea lor personală.
Încă de la clasele mici, aceste abilități pot fi dezvoltate și consolidate prin activități didactice adaptate, structurate și recurente. Rolul cadrelor didactice este fundamental în acest proces: ele devin ghizi în formarea unor deprinderi care vor influența comportamentul elevilor pe tot parcursul vieții.
De ce este important să cultivăm empatia și cooperarea în ciclul primar
Studiile educaționale și psihopedagogice arată că elevii empatici și cooperanți sunt mai bine integrați în grup, dezvoltă relații pozitive, gestionează mai eficient conflictele și au un nivel mai scăzut de comportamente agresive. De asemenea, acești copii manifestă o motivație intrinsecă mai mare și o atitudine pozitivă față de școală.
Empatia este un factor esențial în prevenirea bullying-ului și a excluderii sociale, deoarece dezvoltă capacitatea de a înțelege cum se simte celălalt. Copiii care învață să recunoască emoțiile proprii și ale colegilor lor vor manifesta mai rar comportamente agresive sau distructive.
Cooperarea, la rândul ei, dezvoltă simțul apartenenței, responsabilitatea comună și respectul față de reguli. Ea este strâns legată de capacitatea de a comunica eficient și de a găsi soluții împreună, calități utile nu doar în școală, ci și în viața de adult.
Activități didactice pentru dezvoltarea empatiei
Cadrele didactice pot utiliza o varietate de metode și activități simple, dar eficiente, pentru a încuraja empatia:
- Povești și discuții ghidate – Lectura unor povești cu personaje care trec prin dificultăți sau dileme morale poate fi urmată de întrebări precum: „Cum s-a simțit personajul X?”, „Ce ai fi făcut tu în locul lui?” Aceste conversații dezvoltă capacitatea de reflecție și deschiderea față de perspective diferite.
- Jocuri de rol – Copiii pot fi puși în situații imaginare în care interpretează roluri diferite (ex: copil nou în clasă, prieten trist, coleg marginalizat), învățând astfel să se pună în locul altuia. Aceste exerciții îi ajută să recunoască emoțiile și să caute soluții pozitive în interacțiuni.
- Jurnalul emoțiilor – La finalul zilei sau al săptămânii, elevii pot desena sau scrie despre o situație care i-a făcut fericiți, triști sau supărați. Discutarea acestor stări în grup promovează empatia și deschiderea emoțională.
- „Ce aș face eu dacă…” – Exerciții simple, bazate pe scenarii morale, îi ajută pe copii să învețe diferența dintre reacțiile egoiste și cele altruiste și să interiorizeze valorile etice.
Activități pentru cultivarea cooperării
Cooperarea nu este un proces spontan; ea trebuie învățată și exersată în contexte structurate:
- Proiecte de grup – Activități interdisciplinare (realizarea unui colaj, a unei machete, a unui afiș, a unei prezentări orale) în echipe, unde fiecare copil are o sarcină clară, stimulează responsabilitatea și lucrul în echipă.
- Jocuri cooperativ-competitive – Spre deosebire de jocurile individuale, cele în care succesul este al echipei întregi încurajează sprijinul reciproc și sentimentul de apartenență (ex: ștafete, concursuri pe echipe, „vânătoarea de comori”).
- Sarcini de învățare în perechi – Lucrul „doi câte doi” pentru a rezolva o problemă, a citi un text sau a crea o poveste dezvoltă ascultarea activă și împărțirea responsabilităților.
- Cercul aprecierilor – La sfârșitul unei activități, fiecare copil oferă un compliment unui coleg pentru felul în care a contribuit la succesul grupului. Astfel, se creează o cultură a recunoașterii și aprecierii între colegi.
Rolul profesorului
Pentru a stimula empatia și cooperarea, profesorul:
- Creează un climat emoțional sigur și pozitiv în clasă, unde elevii se simt acceptați;
- Este un model de comportament empatic și colaborativ în relația cu elevii și colegii;
- Oferă feedback pozitiv și constant, nu doar pentru performanță academică, ci și pentru comportamente sociale adecvate;
- Intervine prompt în situații de excludere sau conflict și le transformă în ocazii de învățare socio-emoțională;
- Promovează reguli clare de respect reciproc și încurajează participarea tuturor elevilor.
Concluzie: Impactul pe termen lung
Cultivarea empatiei și cooperării în învățământul primar are efecte profunde asupra dezvoltării personale și sociale a elevilor. Elevii care cresc într-un mediu care valorizează respectul reciproc, comunicarea deschisă și sprijinul între colegi devin tineri mai încrezători, mai toleranți și mai echilibrați emoțional.
Pe termen lung, aceste abilități contribuie la reducerea conflictelor, la o mai bună integrare în societate și la o mai mare deschidere față de diversitate. Totodată, sunt competențe esențiale pentru succesul academic și profesional, indiferent de domeniul în care elevii vor activa în viitor.
Într-o societate în care presiunile și individualismul sunt din ce în ce mai prezente, școala rămâne un spațiu cheie pentru învățarea empatiei, colaborării și responsabilității sociale. Iar acest rol formator începe chiar de la clasele mici.
Bibliografie
• CASEL – Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning. (2023). Social and Emotional Learning: Core Competencies Framework.
• Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence: Why It Can Matter More Than IQ. Bantam Books.
• Gordon, T. (2003). Părintele eficient. Editura Curtea Veche.
• Salvați Copiii România (2022). Educația socio-emoțională în școlile primare din România.
• Ministerul Educației. (2020). Curriculum pentru învățământul primar – Dezvoltare personală.
• Cohen, J. (2006). Social, Emotional, Ethical, and Academic Education: Creating a Climate for Learning, Participation, and Democracy. Harvard Educational Review.