Integrarea unui elev cu C.E.S. într-o comunitate școlară reprezintă o adevărată provocare pentru cadrele didactice, deoarece elevii sunt reticenți atunci când apare un copil ,,diferit”.Marea lor majoritate tind să-l marginalizeze, să-l ironizeze, devenind foarte ușor o victimă a bullying-ului. Din acest motiv, intervenția învățătorului/ profesorului-diriginte are un rol hotărâtor în ceea ce privește acceptarea sau excluderea unui astfel de elev în cadrul colectivului clasei.
Voi prezenta un caz concret, cu care m-am confruntat pe parcursul acestui an școlar, în calitate de profesor-diriginte. Elevul H.G., înscris în clasa a V-a provine dintr-o localitate aflată la 8 km de școala de centru și este de etnie rromă. Cursurile școlii primare le-a frecventat în localitatea de domiciliu. Chiar dacă la școala de centru funcționează o clasă cu elevi majoritari rromi, la decizia mamei, elevul a fost transferat într-o altă clasă paralelă. Pe lângă situația legată de etnie, elevul este luat în evidența CJRAE , având certificat de orientare școlară și profesională specific elevilor cu cerințe speciale.
Fac precizarea că elevul nu și-a dorit să fie transferat în clasa paralelă, iar ca urmare a acestei situații, în primele două săptămâni a beneficiat de consiliere școlară zilnic din partea profesorului psihopedagog, deoarece manifesta un comportament de respingere a noilor colegi prin numeroase reprize de plâns, refuzul de a comunica cu profesorii etc.
Toate aceste manifestări au atras respingerea din partea celorlalți copii, care dacă în prima zi l-au acceptat, ulterior l-au marginalizat, integrarea elevului în colectiv fiind aproape imposibilă. Copiii refuzau să stea cu el în bancă, acceptau cu greu să participe la activități ce presupunea munca în echipă, pentru majoritatea actelor de indisciplină era considerat principalul vinovat, inclusiv adresându-i cuvinte pe care familia și elevul le considerau jignitoare, ca, de exemplu: Ești țigan!.
Având în vedere situația și datorită faptului că era vorba clar de un caz de bullying, am hotărât împreună cu psihologul școlar impunerea unor măsuri. În primul rând, s-au organizat ședințe în care părinții au luat la cunoștință situația elevului și comportamentul celorlalți colegi la adresa sa. Din păcate, din cauza ideilor preconcepute legate de etnia rromă, în cazul câtorva părinți rezultatele au fost contrar așteptărilor, aceștia manifestând un comportament reticent, interzicându-le copiilor să mai comunice cu H.G. Chiar dacă părinții respectivi nu și-au expus public dezacordul cu privire la prezența băiatului în clasă, reacțiile copiilor au confirmat acest fapt. În al doilea rând, o altă măsură în vederea remedierii situației iscate a constat în invitarea consilierului școlar în cadrul orelor de consiliere și dezvoltare profesională, ocazie cu care s-au prezentat exemple de bună practică și filmulețe educative. Au avut loc ședințe de consiliere individual și de grup, în special cu acei copii cu care intra în permanență în conflict.
Activitatea care a dat cele mai bune rezultate în vederea îmbunătățirea relațiilor dintre copii a fost vizita la domiciliul elevului cu ocazia serbării zilei de naștere a acestuia. Această activitate s a desfășurat cu acordul directorului care a pus la dispoziție microbuzul școlar pentru a facilita deplasarea în localitatea de domiciliu. Aici au petrecut câteva ore împreună. Pe toată durata vizitei, copiii au fost foarte receptivi și comunicativi, integrându-l în colectiv. În urma acestei activități, majoritatea elevilor au manifestat un comportament de acceptare, H.G. reușind să-și creeze chiar un cerc restrâns de prieteni cu care își petrece timpul.
Ca urmare a acestor inițiative, problemele s-au rezolvat într-o proporție destul de mare, dar nu în totalitate, momentan existând încă situații de discriminare și respingere, mai ales în cazul celor trei colegi a căror părinți au manifestat o atitudine ostilă încă de la început.
Bibliografie
Alois, Gherguț, Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale – strategii diferențiate și inclusive în educație, Editura Polirom, București, 2006
***Dezvoltarea practicilor inclusive în școli, Ghid managerial, UNICEF, 1999
***Integrarea școlară a copilului cu dificultate/cu nevoi speciale – Ghid pentru directorul de școală, Colecția CRIPS – Resurse pentru formare, 2002