Educația digitală înseamnă oportunități uriașe pentru învățare modernă și acces global la informație, dar este eficientă doar dacă se investește în infrastructură, în pregătirea profesorilor și în sprijinirea elevilor care nu au aceleași resurse.
Digitalizarea în educație aduce multe avantaje – acces rapid la informații, resurse variate, flexibilitate în învățare, dar are și limite și provocări importante. Iată câteva dintre acestea:
1. Inegalități de acces (digital divide)
Nu toți elevii sau profesorii au acces la dispozitive performanțe și conexiune stabilă la internet.
Diferențele dintre mediul urban și rural, dar și între familii cu venituri diferite, pot accentua excluziunea.
2. Suprasolicitare și oboseală digitală
Timpul excesiv în fața ecranelor duce la oboseală, probleme de concentrare și dificultăți de sănătate (vedere, postură, somn).
3. Lipsa interacțiunii umane directe
Relațiile sociale și emoționale dintre elevi și profesori sunt greu de înlocuit prin platforme digitale. Riscul de izolare crește, mai ales pentru copii și adolescenți.
4. Competențe digitale insuficiente
Mulți profesori și elevi nu au formare adecvată pentru a folosi eficient instrumentele digitale. Accentul poate cădea pe „tehnologie pentru tehnologie”, nu pe pedagogie.
5. Probleme de securitate și confidențialitate
Datele personale și educaționale pot fi expuse la riscuri de securitate cibernetică.
Utilizarea platformelor comerciale ridică întrebări etice despre protecția datelor.
6. Uniformizare și lipsa adaptării la nevoile elevilor
Platformele și resursele digitale pot fi prea standardizate, neținând cont de diferențele individuale. Creativitatea și gândirea critică nu se dezvoltă doar prin digitalizare.
7. Dependența de tehnologie
O pană de curent, o defecțiune tehnică sau o întrerupere a internetului poate bloca procesul educațional. Există riscul ca elevii să devină pasivi, obișnuiți cu soluții rapide (copy-paste, AI), fără să mai dezvolte efort propriu.
8. Costuri ascunse
Școlile trebuie să investească în echipamente, software, mentenanță și formare continuă. Nu toate sistemele educaționale își permit acest lucru.
Se pune întrebarea care este situația digitalizării în educație astăzi, cu tendințe, realizări, dar și cu provocări — atât la nivel global, cât și specific pentru România.
Ce progrese s-au făcut până acum?
1. Integrarea AI în sistemul educațional din România
Peste 2 milioane de profesori, elevi și părinți folosesc soluții digitale cu AI oferite de Microsoft. Acestea facilitează pregătirea lecțiilor, personalizarea conținutului, evaluarea și monitorizarea progresului.
Proiectul Saro, cu implicarea Digital Nation și Ministerului Educației, va introduce un asistent AI în școli și universități care să sprijine atât elevii, cât și profesorii (gestionarea sarcinilor administrative, îndeplinirea temelor, prevenirea abandonului școlar).
2. Politici și strategii europene și naționale
Planul de acțiune pentru educație digitală al UE (2021-2027) urmărește un învățământ digital de calitate, incluziv și accesibil.
România are strategia SMART-Edu (2021-2027) care vizează reducerea decalajelor digitale, formarea continuă a cadrelor didactice și infrastructura digitală.
3. Accent pe competențe digitale și incluziune
Se fac evaluări ale competențelor digitale ale profesorilor (framework-ul DigCompEdu) pentru a identifica ce domenii trebuie îmbunătățite.Inițiative europene precum Anul European al Educației pentru Cetățenia Digitală (2025) subliniază responsabilitatea digitală, cetățenia online, alfabetizarea digitală nu doar în termeni tehnici, dar și etici și civici.
Provocări și limite actuale
1. Nivel scăzut al competențelor digitale în rândul populației
În România, doar 27,7% dintre oameni au competențe digitale de bază conform raportului Digital Decade 2025, mult sub media UE (~55,6%).
În special cei din mediul rural, cei cu educație scăzută și vârstnici au carențe mari.
2. Lipsa de formare și sprijin pentru profesori
Chiar dacă există strategii și evaluări, lipsesc adesea resursele de formare continuă la scară largă și sprijinul practic (tehnic, pedagogic) pentru cei aflați în teren.
Pot să existe discrepanțe între școlile mari, din orașe, și cele mici/rurale în ceea ce privește accesul la echipamente și conexiune stabilă.
3. Probleme de infrastructură
Necesitatea unei infrastructuri robuste: internet stabil, echipamente moderne, mentenanță, suport tehnic. Fără acestea, digitalizarea rămâne fragmentară. Costuri legate de achiziție, întreținere și actualizarea tehnologiei.
4. Aspecte etice, de confidențialitate și de dependență tehnologică
Folosirea AI și a datelor personale implică riscuri: bias algoritmic, protecția datelor elevilor, vulnerabilități cibernetice. Instituțiile trebuie să adopte reglementări clare și standarde de bună practică. De asemenea, riscul ca tehnologia să fie percepută ca scop în sine, nu ca mijloc pentru educația umană, critică, creativă.
5. Absența adaptabilității și diferențierii
Sisteme și platforme care nu țin cont suficient de nevoile individuale (stil de învățare, ritm, interese).
Elevii cu dizabilități sau cei din medii dezavantajate pot fi defavorizați dacă nu se fac adaptările necesare.
6. Motivația și implicarea elevilor
Digitalizarea nu garantează angajament: elevii pot resimți oboseală digitală, plictiseală, lipsa de interacțiune reală cu profesorii și colegii.
Evaluarea și feedback-ul personalizat sunt mai dificile în medii digitale dacă nu există structuri bine puse la punct.
Tendințe și perspective pentru viitorul apropiat
- Creșterea utilizării microlearning-ului (lecții scurte, adaptate) și a modulelor flexibile, potrivite pentru dispozitive mobile.
- Mai multă utilizare a realității virtuale și accent pe învățare practică, experiențială.
- Progresul în instrumente care oferă învățare adaptivă, personalizată, cu AI care se ajustează la ritmul și nivelul elevului.
- Importanța tot mai mare a cetățeniei digitale – abilități critice pentru navigarea într-o lume digitală, conștientizarea impactului online, securitate și etică digitală.
Sitografie
educatia-digitala.ro/etichet%C4%83/inteligenta-artificiala-in-educatie/
pedagogie-digitala.ro/pedagogia-digitala-definitie-si-arie-conceptuala/