I. Ce este calitatea? Dar calitatea în educație? Calitatea, în orice domeniu ar fi căutată, este deziderat de bază, în defavoarea cantității. Este idealul de atins pentru orice persoană competitivă, activă, care se raportează la un sistem de valori propriu, creat prin experiența proprie suprapusă peste experiența societății și a modelelor pe care le-a asimilat. Aceasta este percepția mea despre calitate, percepția unui cadru didactic cu experiență de 25 de ani în învățământ, a unei persoane care caută să promoveze valori și să formeze oameni de calitate, pentru o societate dorită de calitate.
Conform dexonline, calitatea apare ca preocupare constantă, sub diferite accepțiuni ale termenului: ca însușire pozitivă, ca problematizare ce duce spre progres, ca o cale spre creșterea nivelului de trai, ca o poziție superioară în societate…
CALITÁTE, calități, s. f. 1. Totalitatea însușirilor esențiale care determină un fenomen și care, schimbîndu-se prin salturi în urma acumulărilor cantitative, dau naștere altui fenomen cu trăsături esențiale superioare primului. ENGELS 2. Caracteristică pozitivă, însușire bună, frumoasă. După proclamarea dictaturii proletariatului, în Romînia a fost introdus principiul socialist al retribuirii potrivit cantității și calității muncii prestate, ceea ce a avut drept urmare ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 3.De calitate = de calitate superioară. Fabricile dau azi produse multe și de calitate. 4. Poziție, situație, titlu, condiție (socială, politică, juridică) care constituie sau dă un drept, o îndreptățire-SCÎNTEIA, 1953, nr. 2605. Calitatea mea, domnule Ruset, se pare că-mi dă dreptul s-ascult confesiuni. SADOVEANU, Z. C. 73. Prefectul, neuitîndu-și calitatea, își luă pentru început un aer de gravitate, pe care însă îl lepădă repede, ca să nu-și strice pofta de mîncare. REBREANU, R. I 218. (dexonline.ro/definitie/calitate)
II. Calitatea în educație reflectată în procesul educațional dirijat de mine
Direcția spre care se îndreaptă relația cu elevul și activitatea de învățare este aceea a deschiderii spre resurse educaționale adaptate învățării la distanță. Îl las pe elev să exploreze, să trăiască aderând la lumea tehnologiei, îl atrag spre învățarea prin joc, dar joc standardizat, intru în lumea aplicațiilor ce facilitează învățarea alături de el sau îi deschid eu însămi calea spre acestea. Liveworksheets, de exemplu, a devenit, pentru mine, o modalitate prin care elevul poate corecta ceea ce a greșit la un test de evaluare sumativă, rezolvat pe o fișă; liveworksheets.com/st1961880yv, liveworksheets.com/kp1835468vb).
Pe lângă toate aspectele evolutive, nu uit să îi arăt elevului fața frumoasă a realității, nu uit să îi creez contexte reale de învățare, să se concentreze pe partea frumoasă, pe suportul emoțional al legăturilor create în cadrul grupului de elevi, în clasă (fie ea clasă reală sau virtuală). Micii oameni sunt ajutați să dezvolte idei, să asocieze elemente noi, o problemă spartă în multe subprobleme (Ce probleme ale planetei ai vrea tu să rezolvi?- poate înlocui banala întrebare Ce vrei să te faci când vei fi mare?). Am în vedere profilul de formare al absolventului de ciclu primar și realizez un proces de introspecție. Întrebarea de bază Cum pot forma un om de calitate printr-o educație de calitate? se sparge într-o serie de întrebări referitoare la fiecare elev: Care sunt abilitățile/ cunoștințele sale?, Ce ar trebuie să aprecieze el?, De ce ar învăța? Ce competențe va avea la finalul ciclului de învățare parcurs împreună cu mine și alături de colegii și părinții săi?
Posibile răspunsuri la efortul susținerii calității în educație prin activitatea și relația zilnică cu elevii și cu fiecare elev în parte le-am găsit în cartea lui John Hattie, Învățarea vizibilă – ghid pentru profesori, în partea referitoare la pedagogia productivă.
Pedagogie productivă- metodă care se bazează pe presupunerea că profesorii au nevoie să ia decizii foarte complexe cu privire la impactul pe care predarea lor o are, proces desfășurat din mers, pe parcursul lecției. Evaluați-vă lecția (fie ea online sau față în față, aș completa eu), folosind următoarele întrebări:
„1. Întrebări legate de nivelul intelectual activat:
-Apare gândirea la nivel superior și analiza critică? (gândirea ca proces cognitiv superior)
-Lecția acoperă suficient domeniile operaționale în profunzime, detaliu sau la nivel de specificitate? (cunoașterea de profunzime)
-Munca și răspunsurile elevilor oferă dovezi ale înțelegerii conceptelor și ideilor? (înțelegerea de profunzime)
-Discuțiile de la clasă urmează tiparul IRE (întrebare/ răspuns/ evaluare) și duc la un dialog susținut între elevi și între profesori și elevi? (conversația de fond)
-Elevii judecă critic sau interpretează textele, ideile, cunoștințele? (cunoașterea problematizantă)
-Aspectele limbajului, gramaticii și vocabularului de specialitate sunt în prim-plan? (metalimbajul)
2. Întrebări legate de relevanță:
-Parcurge lecția o gamă suficient de largă de domenii, discipline și paradigme? (integrarea cunoașterii)
-Există vreo încercare de asociere între tema lecției și cunoștințele pe care le au elevii? (cunoștințele deja asimilate)
-Au lecțiile sau temele propuse vreo asemănare sau conexiune cu problematica lumii reale? (conectarea cu contextul lumii reale)
-Există vreun accent pus pe identificarea și rezolvarea problemelor teoretice sau a problemelor din lumea reală? (curriculum bazat pe probleme)
3. Întrebări legate de mediul suportiv al clasei:
-Elevul are vreun cuvânt de spus cu privire la ritmul, direcția sau rezultatul lecției? (controlul elevilor)
-Clasa este un mediu pozitiv, de susținere socială? (suport social)
-Sunt implicați elevii în sarcinile de învățare? (implicarea)
-Le sunt clarificate elevilor criteriile de performanță? (criteriile explicite)
-Orientarea comportamentului elevilor este implicită și autoreglată sau este explicită? (autoreglarea)
4. Întrebări de recunoaștere și diferențiere
-Sunt puse în joc diverse cunoștințe culturale? (cunoașterea culturală)
-Sunt întreprinse încercări deliberate pentru a crește participarea tuturor elevilor din diversele medii? (incluziunea)
-Este predarea în principal narativă sau este expozitivă? (tipul de discurs)
-Construiește predarea un sentiment de comunitate și identitate? (identitatea grupului)
-Sunt făcute încercări pentru a promova activismul social? (cetățenia)”
IV. Concluzii…de calitate
Calitatea educației primită de noi ieri se primenește, se discerne și se va concretiza mâine, prin oamenii de calitate pe care îi formăm și prin societatea de calitate pe care ei o vor constitui. Calitatea educației de azi are baze solide puse prin educația primită de noi, adulții formați ieri, print-o educație tot de calitate. Rolul nostru de azi? Să dăm noi concretizări educației de calitate, un rol cu greutate, plin de responsabilitate în această perioadă de schimbări, în care se impune adaptarea, dar adaptarea conștientă, asumată, constructivă.
Bibliografie
1. dexonline.ro/definitie/calitate
2. dezvoltaredurabila.gov.ro/web/obiective/odd4/
3. Hohn Hattie, Învățarea vizibilă- ghid pentru profesori, Editura Trei, București, 2014