Articolul abordează începutul anului școlar 2025–2026 dintr-o perspectivă integrată – biblică, istorică și managerială – având ca studiu de caz Școala Gimnazială Băuțar, județul Caraș-Severin. Se argumentează că educația, în ethosul românesc, se întemeiază pe o triadă vie: școală–familie–biserică. Sunt analizate reperele biblice ale educației (înțelepciune, lumină, iubire lucrătoare), contribuțiile istorice ale Bisericii și ale reformatorilor școlii românești, precum și direcțiile manageriale actuale (calitate, incluziune, literație, digitalizare responsabilă). Sunt propuse obiective, activități și instrumente pentru formarea de competențe academice și de caracter, potrivite unei școli rurale de munte.
Cuvinte-cheie: educație creștină, triada școală–familie–biserică, management educațional, formare de caracter, Băuțar, Caraș-Severin, deschiderea anului școlar
1. Introducere. Un început sub semnul luminii.
Pe 8 septembrie 2025, comunitatea educațională din Băuțar deschide un nou capitol. Ziua coincide cu Nașterea Maicii Domnului, sărbătoare a începuturilor binecuvântate. În tradiția răsăriteană, anul bisericesc pornește la 1 septembrie, iar anul școlar în jurul aceleiași perioade: o întâlnire simbolică între timpul pedagogic și timpul liturgic, care ne amintește că învățarea nu este doar acumulare de informații, ci lucrare de lumină și de formare a inimii (cf. Ioan 8, 12; Matei 5, 14-16).
Articolul de față propune o privire sintetică asupra fundamentelor biblice ale educației, a reperelelor istorice românești și a direcțiilor manageriale pentru anul 2025–2026, adaptate specificului Școlii Gimnaziale Băuțar – școală publică rurală, parte a unei comunități în care familia, biserica parohială și școala colaborează în mod organic.
2. Repere biblice pentru educația de astăzi.
2.1. Înțelepciunea ca început al drumului.
„Începutul înțelepciunii este frica de Domnul” (Pilde 9, 10). Textul sugerează că educația autentică are un orizont transcendent: nu absolutizează instrumentele, ci cultivă sensul și responsabilitatea morală. Ca finalitate pedagogică, înțelepciunea este discernământul de a alege binele și de a-l înfăptui (cf. Pilde 1, 2-7).
2.2. Educația ca lumină comunitară.
„Voi sunteți lumina lumii” (Matei 5, 14).
Școala formează persoane care luminează mediul lor: casă, sat, județ. Lumina se vede în caracter, în muncă bine făcută, în responsabilitate civică.
2.3. Dragostea lucrătoare.
„Dragostea îndelung rabdă… nu caută ale sale” (1 Corinteni 13). Fără ethosul iubirii, actul didactic devine tehnicist. Iubirea educă în blândețe, răbdare, adevăr și dreptate.
2.4. Modelul biblic al formării.
„Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă” (Pilde 22, 6); „Să le întipărești în mintea copiilor tăi” (Deuteronom 6, 6-7).
Educația se construiește pe continuitate (acasă–școală–biserică), pe rutine bune și pe exemplul personal (1 Timotei 4, 12).
2.5. Adevărul care eliberează. „Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” (Ioan 8, 32).
Competențele-cheie, alfabetizarea digitală, comunicarea, gândirea critică se așază sub exigența adevărului și a onestității.
3. Repere istorice ale școlii românești.
Rolul Bisericii și al reformatorilor. Educația românească s-a dezvoltat în mare parte din inițiative eclesiale și comunitare: școli pe lângă mănăstiri și biserici, tipărituri și abecedare, catehisme, primele forme de alfabetizare populară. În secolul al XIX-lea, modernizarea a fost accelerată prin Legea instrucțiunii publice (1864) din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza și prin reformele vizionare ale lui Spiru Haret (sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX), care au pus accent pe învățătorul satului, pe școala activă și pe legătura cu comunitatea.
În Transilvania, ierarhi precum Andrei Șaguna au înțeles educația ca mijloc de păstrare a identității și de ridicare culturală. Istoria învățământului românesc consemnează nenumărați dascăli de sat care, pe lângă litere, au transmis credință, morală și conștiință națională.
Acest filon istoric legitimează și astăzi triada școală–familie–Biserică, invitându-ne să o reînnoim cu mijloace moderne, dar cu aceleași idealuri formative: adevăr, muncă, demnitate, solidaritate.
4. Specific local: Băuțar – o școală rurală de munte.
Școala Gimnazială Băuțar își desfășoară activitatea într-o comunitate rurală din județul Caraș-Severin, cu tradiții, solidaritate și un potențial educațional bogat. Contextul rural aduce provocări (migrație sezonieră, resurse limitate, acces la oportunități) și avantaje (relații interpersonale strânse, sprijin comunitar, liniște, natură). Din această poziție, școala poate deveni centrul luminii comunității, oferind copiilor siguranță, sens și orizont.
Direcțiile strategice pentru 2025–2026 vizează creșterea competențelor de literație (citire, scriere, înțelegere), matematica pentru viață (rezolvare de probleme, logică), cultura digitală responsabilă (inclusiv utilizarea etică a instrumentelor AI), educație pentru valori (adevăr, muncă, respect), deschidere culturală (vizite, parteneriate, proiecte cu bibliotecile și parohiile din zonă), consiliere și sprijin pentru elevii vulnerabili.
5. Triada școală–familie–Biserică. O alianță pentru binele copilului.
5.1. Principii.
Complementaritate: fiecare actor are un rol ireductibil; împreună formează un ecosistem formativ. Comunicare: canale clare, ritmuri stabile (întâlniri, buletine informative, platforme digitale). Coerență axiologică: mesajul despre adevăr, muncă, cinste, respect să fie același acasă, la biserică și la școală. Exemplul personal: „Fii pildă credincioșilor” (1 Timotei 4, 12).
5.2. Mecanisme concrete
Consiliul consultativ al comunității (părinți, paroh, reprezentanți ai instituțiilor locale) – întâlniri trimestriale. Zile deschise pentru părinți și bunici; ateliere de lectură, de meșteșug, de istorie locală. Programe de voluntariat („O oră pentru satul meu”), proiecte de service-learning (ecologizare, ajutorarea vârstnicilor). Parteneriat educațional cu parohia: sprijin pentru copiii în risc, corul de copii, expoziții de icoane și carte veche.
6. Management educațional 2025–2026: viziune, obiective, acțiuni
Viziune: Școala Gimnazială Băuțar – școală sigură și caldă, academic solidă, ancorată în valori, care formează caracter și competențe pentru viață.
Obiective strategice:
Calitate și echitate în învățare: reducerea decalajelor; intervenții remediale; tutorat. Literație și gândire critică: cluburi de lectură; maratoane de citit; dezbateri. STEM aplicat: ateliere practice, probleme din viața reală, „Matematica în grădina școlii”. Educație digitală responsabilă: competențe de căutare, evaluare a surselor, proiecte media; AI ca instrument, nu scop. Educație pentru valori: curriculum ascuns orientat spre adevăr, muncă, curaj, respect; mentorat. Cultură a bunăstării: sănătate, mișcare, prevenție, consiliere, protecția copilului. Deschidere spre comunitate: parteneriate culturale, istorice și spirituale; valorizarea patrimoniului local. Acțiuni-cheie (selectiv):
Program de tranziție clasa pregătitoare–clasa I: întâlniri cu familiile, jocuri de cunoaștere, ritualuri pozitive. Portofoliul elevului la nivel gimnazial: produse autentice, reflecții, proiecte. Săptămâna Luminilor Mici (octombrie): ateliere despre virtuți (adevăr, răbdare, curaj), cu povești biblice și istorice. Laboratorul de fapte bune: proiecte de serviciu în folosul comunității. Ateliere „Cartea și ecranul”: echilibru între lectura pe hârtie și tehnologie; reguli de igienă digitală. Olimp la sat: mini-competiții interdisciplinare, jocuri logice, șah. Educație pentru patrimoniu: trasee locale, muzee, biserici, arhive.
7. Educația religioasă ortodoxă – miezul formării de caracter
7.1. Finalități
Cunoaștere: literație biblică, repere dogmatice și morale adaptate vârstei. Trăire: cultivarea rugăciunii, a recunoștinței, a iertării. Faptă: responsabilitate, filantropie, respect față de aproapele și față de creație. 7.2. Metode
Învățarea prin descoperire (parabole, simboluri, artă religioasă). Proiecte interdisciplinare (Religie + Istorie/Arte/Geografie). Hărți conceptuale pentru virtuți și porunci. Ateliere de iconografie (stil bizantin), caligrafie, cântare bisericească. Service-learning: campanii de solidaritate, vizite la persoane vârstnice. Evaluare pentru învățare: rubrici clare, autoevaluare, jurnal spiritual (potrivit vârstei).
7.3. Reper patristic Sf. Ioan Gură de Aur subliniază responsabilitatea părinților și educatorilor pentru „arta artelor”, formarea sufletului – idee pe care pedagogia contemporană o traduce prin educație axiologică și modelare prin exemplu.
8. Lectură, limbă și matematică – coloana vertebrală a reușitei
O școală care vrea să lumineze investește prioritar în literație și raționament. Planul operațional propune:
Cluburi de lectură cu texte potrivite vârstei, inclusiv cu teme biblice și istorice; Ateliere de scriere (scrisori, eseuri, predici/omilii adaptate vârstei, reportaje locale); Maratoane de citire și lecturi publice în comunitate; Matematică în contexte reale: gospodărie, pădure, comerț local; Jocuri logice și șah pentru antrenarea atenției și memoriei.
9. Evaluare pentru învățare și pentru caracter
Evaluarea devine feedback și ghidaj. Instrumente:
Micro-evaluări frecvente, rapide; Proiecte autentice (produse reale, utile comunității); Portofoliu și jurnal de progres; Conferințe elev–părinte–profesor; Rubrici de caracter (onestitate academică, cooperare, responsabilitate). În acest cadru, „adevărul” (Ioan 8, 32) devine criteriu: citarea corectă, evitarea plagiatului, utilizarea etică a tehnologiei (inclusiv AI) și asumarea muncii proprii.
10. Şcoala – centru comunitar. Proiecte și tradiții.
Sărbătoarea începutului (8 septembrie): mesaj de binecuvântare; cor de copii; expoziție de carte. 5 octombrie – Ziua Educației: „Dascălii – luminătorii satului”; masă rotundă cu invitați. Adventul/Postul Nașterii Domnului: campanie filantropică; colinde, ateliere de icoane pe sticlă. Primăvara lecturii: schimb de cărți, întâlniri cu autori locali. Ziua Satului: prezentări de istorie locală, port, meșteșug; parteneriat cu parohia. Excursii de cunoaștere: patrimoniu istoric și eclesial din Caraș-Severin.
11. Dimensiunea etică și digitală. AI în slujba educației
Tehnologia este mijloc, nu finalitate. Principii:
Prudență și discernământ (cf. Pilde 1, 2-7): verificarea surselor, gândire critică. Adevăr și responsabilitate (Ioan 8, 32): combaterea fake news, respectarea proprietății intelectuale.
Echilibru: timp de ecran vs. lectură, timp în natură, joc, sport. Includere: resurse adaptate pentru elevi cu nevoi diverse.
Activități: Atenție, surse! (atelier de fact-checking), „AI cu busolă morală” (reguli de folosire a instrumentelor inteligente), „Cuvintele cântăresc” (discernământ în comunicarea online).
12. Concluzii. „Să mergem în lumină!”
Educația rămâne lucrare de lumină. În ethosul local al Băuțarului, aceasta înseamnă:
credință care dă sens, cultură care înnobilează, muncă ce rodește în binele comun. Întemeiați pe Scriptură și pe tradiția școlii românești, privim anul 2025–2026 ca pe o șansă de a crește împreună: elevi, părinți, profesori, comunitate. „Toate să se facă cu bună cuviință și rânduială” (1 Corinteni 14, 40), „cât este spre adevăr, dreptate, curăție…” (Filipeni 4, 8).
Bun venit la un nou început!
Bibliografie selectivă
Biblia sau Sfânta Scriptură (ediția Sinodală).
Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I–III, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
Nicolae Iorga, Istoria învățământului românesc, ediții diverse.
Spiru Haret, Reforma învățământului (texte și documente), ediții antologice.
Simion Mehedinți, Creștinismul românesc; Parentalia (fragmente privind educația și cultura).
Andrei Șaguna, Pastorale și scrieri (fragmente privind școala și cultura).
Ioan Gură de Aur, Omilii la educația copiilor (teme privind responsabilitatea părinților).
Ioan Cerghit, Metode de învățământ, Editura Polirom.
Marin Manolescu (coord.), Management educațional, Editura Universitară.
UNESCO, Education 2030 – Incheon Declaration (principii privind calitatea și echitatea educației).