Implementarea tehnologiilor informaționale și de comunicare a devenit un obiectiv prioritar, deoarece societatea actuală se află într-o continuă schimbare, iar digitalizarea determină apariția unor reacții și în cadrul procesului instructiv-educativ. Prin accesarea internetului, putem obține informații care se regăsesc într-o bază de date gigantică. E-learningul are la bază învățarea cu ajutorul calculatorului, utilizatorul având posibilitatea de a-și gestiona timpul, conform ritmului său, dar și de a-și crea un stil propriu de învățare. Putem afirma că învățarea cu ajutorul internetului reprezintă o alternativă educațională care prezintă numeroase avantaje. Totuși, pentru a fi eficiente, aceste tehnici moderne de învățare trebuie să aibă un anumit grad de interactivitate.
Cristina Macarie constată că „evoluția învățământului înregistrează o traiectorie ascendentă de la metodele expozitive la cele dialogate și interactive, la desfășurarea activităților prin apelul tot mai des la multimedia, către o didactică a învățământului deschis”(„Teoria și practica instruirii și a evaluării”). Astfel, educația multimedia se bazează pe investițiile făcute în structura informatică, precum și pe alfabetizarea în domeniul informaticii, pe utilizarea concretă a calculatorului.
De asemenea, „a face abstracție de aceste facilități oferite de dezvoltarea actuală a tehnicii înseamnă a-i priva, în mod voluntar, pe elevi de mijloace de informare și autoinformare de valoare” (Crăciun Corneliu). Activitatea de predare-învățare-evaluare a suferit transformări prin favorizarea apropierii elevilor de „noile modalități de lucru, specifice cybernavigării informaționale și cognitive, formarea capacităților de lucru specifice, construirea ocaziilor favorabile, pentru ca ei să realizeze noi cuceriri cognitive”(Bocoș Mușata).
Învățarea asistată de calculator, prin aducerea calculatorului și a multimedia în activitatea didactică, înlesnește rezolvarea sarcinilor didactice și contribuie la stimularea interesului pentru fenomenul cultural și literar. Elevii pot acționa individual sau în grup, în funcție de tipul de activitate indicat de către profesor, pentru rezolvarea sarcinilor propuse de către cadrul didactic, precum: bibliografia unei opere, a unei probleme de literatură, a unui scriitor, obținerea de informații în legătură cu circulația unei opere literare, receptarea unui scriitor într-un spațiu stabilit, abordarea în studiile de critică și istorie literară a unei teme, o fișă de lectură, un poster etc. În cadrul activității „Convinge-mă să citesc!”, am implicat elevii în realizarea unui poster (în format digital) / a unui ppt prin intermediul căruia să ofere colegilor informații despre o carte interesantă, din punctul lor de vedere, motivând alegerea, dar, în același timp, să le stimuleze curiozitatea de a o citi și ei.
Putem afirma că în perioada activității online s-a înregistrat o creștere a învățării asistate de calculator, deși a debutat puțin stângaci, iar în ultima perioadă, tocmai datorită virtuților ei formative și informative, a avut loc o creștere a resurselor eucaționale digitale.
Și tablele interactive își fac loc, din ce în ce mai mult, în activitatea didactică. Materialul educațional devine mult mai atractiv față de metodele tradiționale de predare, deoarece elevii interacționează cu acesta, contribuind la menținerea atenției și la îmbunățățirea învățării. Totodată, aceste instrumente moderne pot fi personalizate pentru a se potrivi nevoilor individuale ale elevilor, asigurând învățarea în ritmul propriu.
Însă, învățarea asistată de calculator nu trebuie să excludă celelalte mijloace de informare și de comunicare interumană. Utilizarea excesivă și exclusivă a calculatorului/ a tabletelor poate degenera într-un sistem dezumanizat, robotizat. De aceea, cadrul didactic este cel care poate și trebuie să realizeze un echilibru între avantajele instruirii asistate de calculator și împletirea acesteia cu celelalte metode și mijloace didactice, astfel încât activitatea de predare-învățare-evaluare să își îndeplinească obiectivele propuse conform competențelor ce se regăsesc în programele școlare.
Bibliografie
Bocoș, Mușata – „Instruire interactivă. Repere pentru reflecție și acțiune”, Ediția a II-a, revăzută, Editura Presa Universitară Clujeană, 2002;
Crăciun, Corneliu – „Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și liceu”, Editura Emia, Deva, 2004;
Ilie, Emanuela – „Didactica literaturii române”, Editura Polirom, Iaşi, 2008;
Macarie, Cristina – „Alternativele metodologice – o provocare pentru activitatea didactică”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2005;
Istrate, Olimpius – „Pedagogia digitală: Definiție și arie conceptuală”, Revista de Pedagogie Digitală 1(1) 3-10, Institutul pentru Educație, 2022, https://doi.org/10.61071/RPD.2290