Procesul de învățare al copilului începe încă de naștere și se desfășoară gradual. Conform noului curriculum, crearea unor premise în perioada antepreșcolarității și preșcolarității reprezintă o condiție hotărâtoare în dezvoltarea competențelor cheie din ciclurile următoare de învățământ și asigură totodată succesul educațional al copilului, sănătatea și mentine starea de bine.
Programa școlară pentru educație timpurie evidențiază modelele curriculare centrate pe competențe și pune accent pe organizarea unor demersuri educaționale centrate pe copil, care să conducă la dobândirea comportamentelor ce vor asigura premisele dezvoltării competențelor cheie mai târziu.
Punctele de plecare (premisele) pe baza cărora se formează competențele-cheie, atât la nivel antepreșcolar cât și la nivel preșcolar, se realizează pe baza cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor manifestate pe cele cinci domenii de dezvoltare:
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ
C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI SCRIERII
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII
Domeniile de dezvoltare sunt diviziuni convenționale, necesare din rațiuni pedagogice, pentru asigurarea dezvoltării depline, complexe și pentru observarea evoluției copilului. (Curriculum pentru educație timpurie, MEN, 2019).
Pentru a clarifica definiția domeniilor de dezvoltare, evidențiem sensul cuvintelor, conform Dicționarului explicativ al limbii romane:
– diviziune: Împărțire în fragmente, părți;
– convențional: Stabilit prin convenție; acceptat, admis prin tradiție;
– rațiune: Facultate a omului de a gândi, de a cunoaște, de a înțelege esența lucrurilor și a proceselor din natură și din societate, de a descoperi cauzele și legile acestora;
– pedagogie: Știință care se ocupă cu metodele de educație și de instruire (a tinerei generații sau) a oamenilor în general.
Pe baza descrierii domeniilor de dezvoltare, a dimensiunilor dezvoltării și comportamentele specificate în noul curriculum, prezentăm în cele ce urmează un model de caracterizare a grupei mari, realizat la începutul anului școlar.
CARACTERIZAREA GRUPEI (MODEL)
In anul școlar 2020-2021, grupa mare este alcătuită dintr-un efectiv de 20 copii (10 fete și 10 băieți).În urma observării copiilor, în primele două săptămâni de frecventare a cursurilor, putem evidenția nivelul de cunoștințe, deprinderi. abilități ale acestora, realizând o descriere ce vizează cele cinci domenii de dezvoltare.
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE
Dezvoltarea fizică a preșcolarilor din grupa mare se află în parametri normali, aceștia dovedind o motricitate grosieră și fină în conformitate cu vârsta, întrucât își coordonează muschii în activități diversificate, crescând totodată și rezistența fizică. Din punct de vedere al conduitei senzorio-motorie, copiii se orientează în spațiu pe baza simțurilor, iar mișcările sugerate de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii sunt coordonate corespunzator vârstei. Din punct de vedere al sănătății, aceștia prezintă în general o stare bună, bazată pe o alimentație corectă, posedarea unor deprinderi de igienă personală și nu în ultimul rând pe respectarea unor reguli de securitate fizică.
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ
Pe parcursul celor două săptămâni în care am observat comportamentul copiilor la reintrarea în colectivitate, pot evidenția că aceștia interacționează cu adulții cunoscuți, manifestând un comportament adecvat, solicită ajutorul în situații problematice, majoritatea inițiază/ participă la discuții cu copii de vârstă apropiată. Atât în cadrul activităților dirijate, cât și în jocurile libere, majoritatea preșcolarilor din grupa mare acceptă și respectă asemănările și deosebirile dintre oameni, își asumă responsabilități specifice vârstei și manifestă diferite emoții în contexte distincte.
C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE
În cadrul activităților derulate, copiii au manifestat curiozitate în cadrul unor situații de învățare noi, au inițiat jocuri/acțiuni specifice vârstei, majoritatea au dus sarcinile de lucru la bun sfârșit, iar din punct de vedere al creativității, aceștia prezintă interes pentru desfășurarea unor activități artistico-plastice, precum și activități ce țin de activarea simțului muzical, ritmicitatea, armonia prin cântec etc.
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI SCRIERII
Prin activitățile organizate în această perioadă, copiii au manifestat comportamente pozitive vis-a-vis de ascultarea, înțelegerea și receptarea unor mesaje orale, au respectat în mare măsură regulile de exprimare și și-au îmbogățit vocabularul prin intermediul situațiilor noi de învățare în care au fost implicați. Aceștia participă cu drag la acțiuni de lucru cu cartea, despart în silabe cuvinte scurte (maximum 4-5 silabe), identifică anumite sunete, iar din punct de vedere al scrierii în proporție de 60% din efectivul clasei dovedesc cunoașterea unor elemente ale scrisului, recunoscându-le pe diverse cărți/reviste și prin utilizarea acestora în scrierea unor cuvinte (ex: scrierea prenumelui).
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII
La nivelul dezvoltării cognitive și al cunoașterii lumii, copiii pe parcursul celor două săptămâni, au identificat și caracterizat obiecte din mediul apropiat și depărtat, au evidențiat câteva caracteristici ale unor fenomene ale naturii, au prezentat interes pentru implicarea în experiențe noi. Majoritatea preșcolarilor dețin cunoștințe și deprinderi elementare matematice, precum identificarea formelor, a mărimilor și culorilor unor obiecte, recunoașterea unor numere, efectuează operații de grupare, clasificare și se implică în rezolvarea unor situații-problemă.
Bibliografie
1. Curriculum pentru educație timpurie, MEN, 2019.
2. Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul pentru educație timpurie, 2019.