Direcții actuale în cercetarea geografică – Concursul Național de Comunicări Științifice ale elevilor de liceu, 2026

Orașul Târgu Mureș a devenit în perioada 16-19 iulie 2026 un pol geografic al țării, ca urmare a găzduirii fazei naționale a Concursului de Comunicări Științifice ale elevilor de liceu. Liceeni din aproape toate județele țării, alături de profesorii însoțitori ai loturilor, au fost găzduiți la Liceul Teoretic „Gheorghe Marinescu” din Târgu Mureș, și au fost evaluați de către o comisie care a reunit cadre didactice din mediul universitar și din mediul preuniversitar.

Volumul de rezumate al concursului oferă o imagine reprezentativă asupra preocupărilor actuale ale liceenilor pasionați de cercetare (vezi bibliografia). Diversitatea temelor abordate, metodele moderne de analiză, interdisciplinaritatea cercetărilor demonstrează nu doar nivelul înalt al cercetării geografice școlare, ci și înclinarea spre problemele reale din mediul local și potențialul cercetărilor de a contribui la rezolvarea acestor probleme. Volumul reflectă faptul că geografia este o știință cât se poate de palpabilă în fiecare componentă a vieții de zi cu zi, fie că vorbim despre simpli locuitori ai habitatelor rurale și urbane, fie că vorbim despre factorii decizionali.

Geografie fizică – înțelegerea proceselor naturale și evaluarea riscurilor

Lucrările reunite în secțiunea Geografie fizică evidențiază interesul elevilor pentru procesele care modelează permanent mediul natural, precum și pentru modul în care acestea influențează societatea. O parte dintre demersurile cercetărilor au abordat geomorfologia. Amintesc aici studiul dedicat alunecării de teren din municipiul Slatina, însoțit de propuneri de măsuri pentru stabilizarea acesteia, sau cel în care se analizează procesele geomorfologice actuale din proximitatea municipiului Piatra-Neamț. Și elementele hidrologice au atras atenția tinerilor cercetători. Putem aminti aici dinamica hidrogeomorfologică analizată prin prisma analizei de scurgere subaluvionară a râului Blahnița, elaborarea hărții de risc hidrologic pe baza modelului digital al terenului într-un sector din bazinul hidrografic al Târnavei Mari, sau analiza spațio-temporală a inundațiilor înregistrate în județul Galați în perioada 2013–2024 etc. Nu au lipsit elementele meteorologice și climatice, fiind abordate teme precum variația temperaturii aerului în rama nordică a Câmpiei Moldovei, sau analiza hazardelor climatice de iarnă din Bărăganul Central. În ceea ce privește ecosistemele, de menționat analiza comparativă complexă a două ecosisteme forestiere din județul Suceava.

O caracteristică importantă a acestor lucrări este orientarea către cercetarea aplicată. Elevii nu s-au limitat la descrierea fenomenelor, ci au analizat vulnerabilitatea teritoriilor și au formulat propuneri privind reducerea riscurilor, protejarea resurselor naturale și adaptarea comunităților la schimbările climatice.

Geografia umană – comunități, orașe și transformări teritoriale

Secțiunea Geografie umană reflectă preocuparea elevilor pentru transformările socio-economice și teritoriale ale comunităților contemporane. Orașele și zonele periurbane reprezintă principalele spații de analiză, cercetările abordând procese precum suburbanizarea, regenerarea urbană, dezvoltarea infrastructurii, mobilitatea populației, dinamica demografică și dezvoltarea metropolitană. Sunt analizate studii de caz referitoare la municipiul Roman, județul Ilfov, nodul feroviar Galați sau patrimoniul arhitectural Secession din Târgu Mureș, fiecare dintre acestea fiind interpretat în contextul dezvoltării durabile și al planificării teritoriale. Metodologia utilizată este diversă și include chestionare sociologice, interviuri, analize statistice, cartografiere digitală, analize SWOT și observații directe.

Un element important îl reprezintă preocuparea elevilor pentru actualitatea problematicii investigate. Aceștia identifică disfuncționalități existente în comunități și încearcă să le analizeze prin cercetare geografică. Astfel, unele lucrări propun strategii pentru asigurarea egalității drepturilor și libertăților tuturor locuitorilor, indiferent de statutul de nativ sau imigrant. În aceeași direcție se înscrie și analiza navetismului elevilor de liceu din Timișoara, fenomen considerat un factor de dezechilibru în dezvoltarea educațională.

Geografia mediului – de la degradare la protecție și conservare

Poate cea mai actuală dintre cele trei secțiuni a fost Geografia mediului. Lucrările elaborate de elevi arată preocuparea constantă pentru relațiile dintre sistemele antropice și mediul natural, precum și identificarea de soluții în rezolvarea problemelor actuale.

Temele abordate au fost extrem de diverse: schimbările climatice, calitatea aerului, poluarea cu materiale plastice, gestionarea spațiilor verzi urbane, protecția ariilor naturale, investițiile în energie regenerabilă, efectele exploatărilor miniere, degradarea ecosistemelor, amprenta ecologică a unor obiective industriale sau consecințele unor accidente ecologice majore.

Cercetările s-au bazat pe observații de teren, măsurători, imagini satelitare, chestionare și analize statistice, fiind completate de propuneri concrete privind regenerarea mediului, extinderea spațiilor verzi, conservarea biodiversității, modernizarea practicilor agricole, dezvoltarea infrastructurii verzi, reconfigurarea unor obiective economice într-o direcție mai sustenabilă și implicarea comunităților și a autorităților locale în protecția mediului.

Comunicările elevilor s-au evidențiat printr-o originalitate total ieșită din tipare, așa cum este exemplul oferit de studiul care a abordat rolul sinesteziei în peisajul urban stradal, care abordează interdisciplinar și inovativ percepția spațiului urban, sau cel dat de analiza eco-anxietății în rândul liceenilor, subliniindu-se faptul că depășește faza emoțională și poate deveni un mecanism de mobilizare socială. De amintit aici și studiul care analizează lungul drum al avizării unui proiect verde (un parc foto-voltaic) într-o zonă verde (un sit Natura 2000), evidențiind paradoxul unei investiții verzi amplasate într-o arie naturală protejată, unde două obiective legitime, dezvoltarea energiei regenerabile și conservarea biodiversității. par să intre în conflict, deși pot deveni compatibile printr-o planificare și o evaluare riguroasă.

Poate cel mai îmbucurător lucru este faptul că majoritatea comunicărilor au urmărit implicarea reală în viața comunității, remarcându-se o adevărată efervescență în propunerea de soluții care au fost deja, unele dintre ele, prezentate autorităților locale.

Concluzii

Geografia nu este o știință descriptivă, iar pentru elevi a depășit de mult timp conturul limitat al memorării unor denumiri de munți, râuri, lacuri. Prin participarea la sesiunea de comunicări, elevii au dovedit că geografia este un domeniu în care se intersectează, așa cum și trebuie, mai multe discipline. Geografia este o știință cu o aplicabilitate atât de mare pentru viața noastră de zi cu zi, încât cultura geografică este parte intrinsecă a fiecăruia dintre noi, iar geografia este cea care ne face să înțelegem spațiul, fenomenele care se produc în el, cauzele dezechilibrelor la care asistăm, dar mai mult de atât, ea generează soluții.

Sesiunea de comunicări științifice a elevilor este dovada vie că liceenii noștri fac parte dintr-o generație preocupată de dezvoltare durabilă, de protecția și conservarea mediului, de rezolvarea problemelor comunităților în care trăiesc, și mai mult decât atât, aceștia recunosc rolul geografiei în explicarea și gestionarea provocărilor actuale, care sunt din ce în ce mai multe și mai profunde.
Dincolo de a fi doar un concurs de comunicări științifice, dincolo de a face parte dintr-un clasament, acest eveniment educațional a dovedit că școala este capabilă să formeze tineri care observă, analizează critic, argumentează, propun soluții. Cercetarea geografică liceală este nu doar un exercițiu academic, ci o formă autentică de implicare civică și de educație pentru dezvoltare durabilă.

Bibliografie

Alexandru M.F., Berar A.-I., Dărăban P.-M., Vulc C.-C., Szilágyi J., 2026, CONCURSUL NAȚIONAL DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE ALE ELEVILOR DIN CLASELE LICEALE DISCIPLINA GEOGRAFIE, TÂRGU MUREȘ 16-19 IULIE 2026, Editura EDU, Târgu Mureș.

 


Încadrare în categoriile științelor educației:

prof. Roxana Hobai

Liceul Tehnologic Gheorghe Șincai, Tg. Mureș (Mureş), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/roxana.hobai