Mulți elevi din satele din România învață în școli care nu au laboratoare sau biblioteci adevărate. Asta înseamnă că nu pot face experimente, nu au unde să citească sau să studieze în liniște, iar șansele lor de a avea rezultate bune la școală sunt mai mici. Policy brief-ul analizează cauzele acestei situații – precum subfinanțarea sistemului de învățământ, capacitatea administrativă redusă și implementarea lentă a fondurilor PNRR – și evidențiază efectele negative asupra motivației, performanței școlare și mobilității sociale. Sunt prezentate exemple de bune practici din Italia, Cehia și SUA, care demonstrează impactul pozitiv al infrastructurii educaționale moderne în zonele dezavantajate.
Soluția recomandată este crearea unui sistem de sprijin tehnic activ pentru școli și primării, care să le ajute să acceseze și să utilizeze eficient fondurile disponibile pentru infrastructură. Această măsură este fezabilă, cu impact rapid și costuri moderate, contribuind la reducerea diferențelor dintre mediul urban și cel rural.
Introducere
În România, echitatea educațională rămâne o provocare majoră, mai ales în ceea ce privește accesul la resurse esențiale în liceele din mediul rural. Lipsa laboratoarelor funcționale și a bibliotecilor moderne afectează în mod direct calitatea procesului de predare-învățare și limitează șansele reale de reușită ale elevilor. Elevii care studiază în licee fără laboratoare pentru disciplinele reale sau fără biblioteci care să le ofere acces la lectură și studiu individual sunt dezavantajați.
Consecințele sunt vizibile în statistici. În anul 2024, rata de promovare a bacalaureatului în mediul rural a fost de 50,98%, în timp ce în mediul urban a ajuns la 77,47%, potrivit datelor Ministerului Educației. Acest decalaj reflectă diferențele profunde în ceea ce privește condițiile de învățare și resursele disponibile pentru pregătire.
Fundamentarea teoretică
Infrastructura educațională joacă un rol esențial în asigurarea unui proces de învățare eficient, echitabil și adaptat cerințelor actuale ale societății. Fără acces la laboratoare dotate corespunzător și biblioteci funcționale, elevii – în special cei din mediul rural – sunt privați de oportunitatea de a experimenta, a învăța aplicat și de a-și forma competențe transversale precum gândirea critică, autonomia sau interesul pentru lectură. Educația nu mai poate funcționa eficient în absența unor resurse materiale minime, care să susțină procesul de predare-învățare dincolo de teorie.
În România, discrepanțele dintre mediul rural și cel urban sunt vizibile nu doar în rezultate educaționale, ci și în condițiile concrete în care se desfășoară învățarea. Potrivit Strategiei privind modernizarea infrastructurii educaționale 2018–2023, 72% dintre școlile din rural nu dispun de laboratoare funcționale, în timp ce în mediul urban acest procent este de aproximativ 30%. Asta înseamnă că mii de elevi din sate învață biologie, chimie sau fizică doar teoretic, fără să aibă ocazia să observe sau să aplice conceptele discutate la clasă. Lipsa acestor dotări nu afectează doar motivația și implicarea elevilor, ci reduce capacitatea lor de a înțelege fenomenele și de a obține rezultate bune la examene sau în cariere viitoare.
Situația este la fel de critică și în ceea ce privește accesul la biblioteci școlare. În numeroase unități de învățământ din mediul rural, bibliotecile lipsesc complet sau sunt reduse la câteva rafturi de cărți învechite, fără titluri actualizate sau spații prietenoase pentru lectură. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (2024), deși în România funcționează peste 8.000 de biblioteci publice, doar 27% din fondul total de carte este localizat în mediul rural.
Problema accesului redus la infrastructura educațională este reflectată și de rezultatele testelor internaționale, care semnalează adâncirea diferențelor dintre elevii privilegiați și cei dezavantajați. Conform unei analize realizate de Salvați Copiii România (2023), bazată pe datele PISA, decalajul dintre elevii proveniți din medii defavorizate și cei din medii avantajate a crescut semnificativ. Elevii care nu dispun de resurse educaționale minime – inclusiv spații de lectură sau materiale de laborator – sunt mai predispuși la rezultate slabe, dificultăți de învățare și chiar abandon școlar. Raportul atrage atenția asupra faptului că, fără intervenții sistemice, aceste inegalități nu doar că se mențin, ci se amplifică de la o generație la alta.
În acest context, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost perceput ca o oportunitate majoră de echilibrare a infrastructurii educaționale din România. Aproape 1 miliard de euro au fost alocați pentru dotarea școlilor cu echipamente, mobilier și materiale didactice.
Cu toate acestea, până în ianuarie 2025, doar 25% din fondurile disponibile au fost cheltuite efectiv, iar dintre cele 5.800 de școli eligibile, doar aproximativ 500 au fost complet dotate. Lentoarea implementării, lipsa de coordonare și dificultățile administrative au redus semnificativ potențialul de impact al acestor investiții.
Problemele sunt agravate de subfinanțarea istorică a sistemului de educație din România. În 2024, bugetul educației a reprezentat doar 3,3% din PIB – un procent cu mult sub media Uniunii Europene.
Deși se preconizează o creștere spre 4,5% în 2025, decalajul rămâne semnificativ și afectează capacitatea statului de a investi sustenabil în resurse materiale, formare profesională și infrastructură. În lipsa unei strategii clare, bine finanțate și echitabile, elevii din rural continuă să fie lăsați în urmă.
Studiu comparativ: SUA, Italia și Cehia – bune practici pentru educația rurală
Pentru a combate inegalitățile educaționale cauzate de lipsa infrastructurii, mai multe state europene și internaționale au adoptat programe strategice, cu rezultate dovedite. Exemplele de mai jos pot constitui puncte de inspirație pentru România în eforturile de modernizare a liceelor din mediul rural.
Italia a implementat două inițiative importante: Scuola 4.0 – un program național finanțat prin PNRR, care transformă sălile de clasă în spații digitale moderne și înființează laboratoare de științe, robotică și programare, cu prioritate pentru școlile din zone defavorizate. Lab2Go – proiect universitar ce oferă liceelor fără laboratoare echipamente științifice portabile și ghiduri de utilizare, implicând universitățile în formarea elevilor și profesorilor. Programul încurajează învățarea practică și conexiunea directă cu mediul academic.
Republica Cehă – parteneriate educaționale și rețea de biblioteci publice Republica Cehă a investit într-o rețea solidă de peste 5.000 de biblioteci publice, integrate în sprijinul educației, mai ales în mediul rural:
- Bibliotecile oferă acces gratuit la internet, materiale actualizate și activități extracurriculare, devenind resurse educaționale alternative pentru elevi.
- Colaborează cu școlile și autoritățile locale prin parteneriate formale, facilitând accesul elevilor la lectură și informare, în lipsa unor biblioteci școlare proprii.
- Bibliotecarii sunt formați ca facilitatori educaționali, sprijinind literația, orientarea în surse și învățarea informală prin activități directe cu elevii.
Statele Unite – Center for American Progress (2022) Un raport publicat în 2022 de către Center for American Progress pune accent pe rolul strategic al bibliotecilor școlare în reducerea decalajelor de literație în rândul elevilor, în special al celor din medii vulnerabile. Studiul arată că școlile care dispun de biblioteci bine echipate și de bibliotecari cu formare profesională specifică în educație și informare obțin rezultate semnificativ mai bune la testele standardizate de citire și înțelegere a textului.
Importanța acestor resurse nu este doar cantitativă (numărul de cărți sau calculatoare), ci mai ales calitativă: elevii au nevoie de spații dedicate învățării autonome, de ghidaj în selecția surselor și de acces la resurse digitale actualizate. Raportul subliniază că în școlile în care bibliotecile sunt active și integrate curricular, diferențele între elevii cu statut socio-economic diferit se estompează treptat, iar participarea școlară crește.
Cauze principale ale lipsei de infrastructură:
- Subfinanțarea sistemului de învățământ: România a alocat doar 3,3% din PIB pentru educație în 2024 – un procent sub media UE, care limitează capacitatea statului de a investi în dotări esențiale pentru școli.
- Fonduri PNRR utilizate insuficient: Deși aproape 1 miliard € au fost alocați pentru modernizarea infrastructurii, până în ianuarie 2025 doar 25% din fonduri au fost cheltuite
- Capacitate administrativă scăzută: Multe școli și primării nu dispun de personal pregătit pentru a scrie proiecte sau gestiona investițiile.
- Absența parteneriatelor comunitare: Școlile din mediul rural sunt rareori implicate în rețele de colaborare cu universități, ONG-uri sau mediul privat, ceea ce reduce accesul la resurse alternative și la sprijin extern.
Efecte principale ale lipsei de infrastructură:
- Scăderea performanței școlare – elevii nu pot învăța aplicat, ceea ce le afectează rezultatele.
- Demotivarea elevilor și profesorilor – lipsa condițiilor moderne reduce interesul și implicarea în procesul de învățare.
- Abandon școlar crescut – elevii din rural sunt mai predispuși să părăsească sistemul educațional din cauza lipsei de sprijin concret.
- Dezvoltarea incompletă a competențelor cheie: gândirea critică, autonomia, abilitățile științifice rămân slab dezvoltate.
- Mobilitate educațională limitată: accesul la cariere, facultate sau oportunități internaționale este mult redus pentru elevii lipsiți de resurse.
Recomandări:
- Sprijin tehnic activ pentru școli și primării, prin formare, ghiduri și consultanți pentru atragerea fondurilor
- Crearea de centre regionale de resurse educaționale – biblioteci moderne și laboratoare deschise pentru mai multe școli.
- Lansarea unui program național de parteneriate între licee rurale și ONG-uri, universități, companii private.
- Alocarea unui buget dedicat infrastructurii rurale, cu linii separate pentru laboratoare și biblioteci.
Justificarea soluției: Sprijin tehnic activ pentru școli și primării
- Resurse materiale: Necesită ghiduri, modele de proiecte și platforme de asistență, ce pot fi realizate rapid de instituții specializate și distribuite la nivel național.
- Resurse financiare: Costuri moderate, acoperibile prin bugetul Ministerului Educației, fonduri europene (PNRR, fonduri structurale) sau parteneriate public-private.
- Resurse de timp: Program pilot posibil în 3–6 luni, extindere completă în maximum un an.
Sprijinul tehnic crește șansele de atragere a fondurilor, reduce proiectele respinse și grăbește dotarea școlilor.
Concluzii
Accesul inegal la laboratoare și biblioteci în liceele din mediul rural reflectă o carență structurală care afectează calitatea actului educațional. Această situație nu ține de lipsa resurselor, ci de absența unei direcții strategice clare și a sprijinului real pentru autoritățile locale.
Soluțiile propuse în acest document sunt realizabile, eficiente și susținute de exemple internaționale funcționale. Ele pot corecta dezechilibre majore cu un efort bugetar și administrativ rezonabil.
Investiția în infrastructura educațională din rural nu mai este opțională. Este o condiție de bază pentru ca educația din România să devină cu adevărat echitabilă și relevantă pentru toți elevii, indiferent de mediul din care provin.
Bibliografie
www.edu.ro/sites/default/files/Strategie%2520SMIE%252023.04.2018.pdf%0A
mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget2024/Anexa3/Ministerul_Educatiei.pdf%0A
www.edupedu.ro/alocarea-pentru-educatie-a-guvernului-romaniei-printre-cele-mai-mici-din-lume-dupa-tari-ca-uganda-zambia-benin-studiu-unesco/%0A
www.italiadomani.gov.it/content/sogei-ng/it/it/Interventi/investimenti/scuola-4-0-scuole-innovative-nuove-aule-didattiche-e-laboratori.html
web.infn.it/lab2go/
naple.eu/mdocs-posts/the-strategy-for-the-development-of-libraries-in-the-czech-republic-for-2017-2020-english/%0A
www.americanprogress.org/article/investing-in-school-libraries-and-librarians-to-improve-literacy-outcomes/%0A
www.edupedu.ro/breaking-doar-25-din-fondurile-apelurilor-pentru-dotarea-scolilor-prin-pnrr-au-fost-cheltuite-pana-in-ianuarie-2025-secretarul-de-stat-sorin-ion-sustine-ca-aproape-500-de-scoli-sunt/%0A
cursdeguvernare.ro/bugetul-2024-venituri-cheltuieli.html%0A
insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/activunitculart_23r.pdf%0A
www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-12/analiza_rezultatele-pisa-arata-ca-a-crescut-decalajul-intre-elevii-avantajati-si-cei-saraci.-cifrele.pdf