În momentul de față, educația elevului pentru viață reprezintă o prioritate pentru învățământul românesc. Fenomene precum: globalizarea, progresul tehnologic și accesul liber al românilor în diferitele țări ale Uniunii Europene au dus la intensificarea schimburilor sociale, comerciale și culturale în interiorul Uniunii Europene.
Pe plan educațional, diversitatea culturală la care sunt expuși elevii influențează tendințele managementului curricular astfel încât dezvoltarea competenței interculturale reprezintă calea de acces pentru o integrare de succes în societate. Prin urmare, abordarea demersurilor didactice dintr-o perspectivă interculturală a devenit o necesitate în rândul profesorilor.
Pentru început, se impune o scurtă caracterizare, pe de-o parte, a participanților la actul educațional de tip intercultural la nivel primar, și a didacticii predării limbii engleze, pe de altă parte. Cucoș (2000) descrie profesorul care promovează educația interculturală ca fiind caracterizat de:
- modificări de atitudini, concepții, mentalități, convingeri;
- experimentarea unor noi trăiri afective;
- revalorizarea normelor, modelelor și trăirilor socio-culturale de natură morală, politică, științifică;
- reorientarea raționamentelor și judecăților valorice
- învățarea unui nou comportament interpersonal și învățarea unor noi stiluri interacționale
- învățarea unor noi strategii de autocunoaștere și intercunoaștere,
- capacitatea de a valorifica toate acese caracteristici proprii și de a ale propune ca noi referințe și elevilor (Cucoș, 2000, p.205)
În ceea ce îî privește pe școlarii de vârstă mică, aceștia învață diferit față de elevii de gimnaziu și de liceu întrucât aceștia învață din ceea ce văd în jurul lor, în familie, la școală, prin jocuri, cântece, sau chiar prin imitația unor comportamente observate la adulți. Harmer subliniază faptul că școlarii de vârstă mică:
- înțeleg cu dificultate noțiuni abstracte
- înțeleg noțiuni nu doar în urma explicației, așa cum se întâmplă la elevii mai mari, ci mai degrabă ca rezultat a ceea ce văd. aud, și mai ales ating;
- prezintă un entuziasm pentru învățare și o curiozitate despre lumea înconjurătoare;
- școlarii de vârstă mică sunt dornici să vorbească despre ei și răspund pozitiv la activitățile de învățare care se bazează pe viețile lor; (Harmer, 2007, p. 82)
Spre deosebire de profesorii de alte discipline, profesorii de limba engleză sunt privilegiați deoarece majoritatea produselor curriculare (manualele, programa, auxiliarele didactice) folosite de aceștia sunt elaborate dintr-o perspectivă interculturală. De asemenea, accentul cade nu doar pe transmiterea cunoștințelor teoretice elevului, ci pe dezvoltarea competenței acestuia de a folosi noțiunile învățate într-un context social și cultural. Spre deosebire de didactica tradițională a predării limbii engleze, didactica modernă vizează o abordare didactică comunicativă. Cadrul European Comun de Referință al Limbilor Străine, elaborat de Consiliul European întruchipează această abordare comunicativă evidențiind totodată importanța “conștiinței interculturale”, a “competențelor interculturale”, și a “competenței existențiale” .
Cu toate că educația interculturală are loc cu precădere prin intermediul activităților extrașcolare, în timpul așa numitei „Săptămâna altfel”, considerăm că programele disciplinei limba engleză oferă șansa profesorilor să predea limba engleză dintr-o perspectivă interculturală. Printre activitățile care pot îmbogăți cunoștințele dobândite la limba engleză și care urmăresc dezvoltarea competențelor interculturale sunt:
Nume activitate- Conținuturi parcurse- Obiective
1. Ateliere de creație:
– confecționarea de felicitări; – cultură și civilizație (obiceiuri și tradiții din România și Marea Britanie); – să respecte tradițiile și obiceiurile altora și să le sărbătorească
– compunerea de scurte poezii despre monumente din orașul natal/ din orașe europene pe care ar dori să le viziteze; – copilul și lumea înconjurătoare (orașul natal, orașul european pe care ar dori să il viziteze); – să respecte tradițiile și obiceiurile altora și să le sărbătorească
– confecționarea de figurine de hârtie folosind tehnica Origami – animale; – diverse obiecte aparținând lumii înconjurătoare a copilului – să respecte tradițiile și obiceiurile altora și să le sărbătorească
2. Citirea/ vizionarea unor povești tradiționale – lumea fantastică (personaje de basm, desene animat) – să faciliteze transferul cultural între diferitele culturi și mentalități; – să dezvolte competențe de receptare a textului scris
3. Cântece – toate temele propuse în programă – să dezvolte vocabularul – să prezinte aspecte culturale specifice Angliei/ țărilor din Uniunea Europeană
4. Piese de teatru – lumea fantastică – să valorifice potențialul artistic al elevilor – să dezvolte competențele de comunicare
5. Memorarea de proverbe (cu elevi de clasa a IV-a) – în funcție de conținutul unității de învățare, profesorul alege proverbul potrivit – să faciliteze transferul cultural între diferite culturi și mentalități; – să stimuleze gândirea critică și creatoare
6. Proiecte Etwinning – toate temele propuse în programă – să dezvolte competențe de comunicare cu copii din alte țări
– să facă schimb de experiențe
7. Mici dialoguri / jocuri de rol pe teme de interes – toate temele propuse în programă – să dezvolte competențe de comunicare și sociale
Analizând activitățile descrise mai sus, putem conchide că predarea limbii engleze prin activități menite să dezvolte competența interculturală a elevilor contribuie semnificativ la integrarea acestora în contextul diversității culturale cu care se confruntă societatea actuală. Parcurgând astfel de activități, elevii vor reuși să cunoască și să înțeleagă diferite culturi, ei vor înțelege cât de importantă este apartenența noastră la Uniunea Europeană. Vor reuși să comunice cât mai fluent în limba engleză, dar în același timp vor experimenta întâmplări menite să le dezvolte anumite competențe europene, printre care toleranța față de diversitatea culturală și lingvistică a oamenilor aparținând unor țări diferite, libera exprimare a opiniilor, apartenența la o uniune democratică și europeană în ciuda diferențelor de ordin etnic, economic și / sau social.
Bibliografie
Cucoș, Constantin, (2000). Educația. Dimensiuni culturale și interculturale. Iași: Editura Polirom.
Webografie
www.dramaland.ro/
learnenglishkids.britishcouncil.org/en/songs/one-small-world
learnenglishkids.britishcouncil.org/en/short-stories/little-red-riding-hood
en.origami-club.com/
culture.coe.int/lang