Dificultățile de învățare, mai mici sau mai semnificative, toate își pun amprenta pe imaginea copilului în școală și mai departe, în viața socială. De multe ori elevul nu are șanse de succes, din cauza etichetei primite și a neîncrederii profesorilor în posibilitățile lui de învățare. În abordarea dificultăților de învățare în școală, atitudinea profesorului și a specialiștilor cu care colaborează (în raport cu potențialul oricărui elev) este cea mai importantă.
Fiecare elev trebuie sprijinit pentru a aborda învățarea școlară în funcție de particularități și prezint un studiu de caz și un plan de intervenție recuperatorie pentru un elev aflat în această situație.
Date de identificare: P.S.A
Vârsta: 9 ani
Clasa a II-a
Sex: M
Diagnostic: Disgrafie, QI 89
Dificultăţi constatate: copilul identifică şi înţelege cuvintele, dar manifestă dificultăţi în scrierea lor, elevul scrie cu erori ortografice, dublează consoanele, ordonează incorect literele în cuvânt, scrisul de mână este neinteligibil, ideile așternute pe hârtie sunt incoerente.
1. Cauze subiective
– probleme de coordonare motorie (mână-ochi);
– atenție deficitară;
2. Cauze obiective
– Ignorarea dizabilităţii copilului
– Strategii didactice inadecvate
Scopul intervenției
Înlăturarea atitudinii negative față de scriere, recăpătarea încrederii în sine și în capacitățile proprii, încurajarea elevului să depună un efort voluntar în vederea corectării, evitarea tulburărilor de învățare.
Proiect de intervenție recuperatorie
Subiectul: Biletul
Clasa a II-a
Competențe specifice
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare
Obiectivele intervenţiei
O1: să identifice literele mari și mici, de tipar și de mână;
O2: să citească biletul;
O3: să scrie literele ținând cont de formă, mărime și așezarea pe linie;
O4: să “exerseze” literele învăţate;
O5: să internalizeze forma literelor, iar acestea să capete sens în cuvinte şi propoziţii
O6: să copieze biletul model.
Strategii de recuperare
Tipul dominant de activitate: diferenţiat
Forme de organizare: frontal, diferenţiat, individualizat
O1
Activități desfășurate:
– exerciții de recunoaştere şi numire a literelor mari şi mici de tipar;
– exerciții de asociere a unor litere şi sunete;
– jocuri de punere în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite;
– jocul didactic – ”Ce literă sunt?”
O2
Activități desfășurate:
– citirea în ritm propriu a unui bilet.
O3
Activități desfășurate:
– copierea şi transcrierea de litere, silabe, cuvinte, propoziţii;
O4/O5
Activități desfășurate:
– exerciții de scriere după dictare a literelor, silabelor, cuvintelor, propozițiilor din 3-5 cuvinte;
O6
Activități desfășurate:
– copierea unor texte scurte, respectând încadrarea în spaţiul paginii, proporția între litere şi spaţiul între cuvinte;
Am prezentat acest proiect deoarece disgrafia este o importantă tulburare de învățare a comunicării prin scris care nu este atribuită întârzierii mintale sau unor boli senzoriale, neurologice, tulburărilor emoționale, dezavantajului economic, cultural sau instrucției inadecvate.
Din punct de vedere neuropsihologic implică – dificultăți în integrarea vizuo-motorie. Copilul poate să vorbească și să citească, dar nu poate executa corect operațiile motorii necesare pentru a desena simboluri grafice precum literele. Are dificultăți în revizualizare (poate să citească și să recunoască cuvintele dar nu poate să revizualizeze literele și să scrie corect după dictare)
Dezvoltarea analizatorului mio-artro-kinetic este întârziată iar copilul este incapabil să deseneze corect simbolurile grafice. Există deficiențe în formulare și sintaxă (poate copia corect simbolurile grafice dar nu le poate organiza într-o exprimare bogată cu valoare de comunicare).
Trăsătura esențială a acestei tulburări constă în incapacitatea de a compune un text scris. Copilul face greșeli de exprimare, gramaticale, de punctuație și de organizare a frazei, de asemenea are o grafică defectuoasă cu literele prost desenate. Sintaxa este simplificată, primitivă, lipsită de nuanțări. Compoziția relatării este săracă, la fel și organizarea paragrafelor. Deseori, prezintă asociat și alte tulburări de învățare, adesea putând dezvolta secundar trăiri depresive/ anxioase ca urmare a conștientizării deficitului.
Bibliografie
Egan K., Popenici Ș., Educația elevilor hiperactiviși cu deficit de atenție, Didactica Press, 2007
Ionescu M., Radu I.,Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
Matei N.C., , Învăţarea eficientă în şcoală, EDP, Bucureşti, 1995
Vrăsmaș E. , Dificultățile de învățare în școală, V&Integral, București, 2007