Gândirea critică reprezintă o abilitate esențială în formarea elevilor ca viitori cetățeni activi și responsabili, capabili să analizeze informațiile, să formuleze întrebări pertinente și să ia decizii argumentate. În activitatea didactică desfășurată la clasa, una dintre metodele eficiente pe care am utilizat-o pentru a stimula gândirea critică a fost metoda „Ciorchinelui” (sau harta conceptuală de tip cluster).
„Ciorchinele” este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, care constă în evidenţierea de către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a relevării unor noi asociaţii. Metodă de brainstorming neliniară, avȃnd rolul de a facilita conştientizarea relaṭiilor dintre elementele învăṭate, aceasta este în acelaşi timp utilă în schematizarea informației.
Poate fi folosită atȃt în faza de evocare cȃt şi în cea de reflecṭie, stimulȃnd gȃndirea, ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat sau ca modalitate de a construi asociaṭii. Se scrie un cuvȃnt sau o propoziṭie-nucleu în mijocul paginii sau al tablei şi în jurul ei cuvinte sau sintagme care au legătură cu tema respectivă. Se poate aplica:
Metoda „Ciorchinelui” constă în amplasarea unei idei principale (cuvânt, sintagmă) în centrul unei foi (sau al tablei), în jurul căreia elevii adaugă, sub formă de ramificații, cuvinte, expresii, idei secundare, informații, trăsături sau exemple relevante. Această tehnică vizuală stimulează asocierea de idei și relaționarea logică între concepte.
Principalul avantaj este implicarea elevului în procesul de învățare, interiorizând, sintetizând, însuşind noul în mod activ şi dezvoltând gândirea şi capacitatea de sinteză. Ca dezavantaj, putem menționa faptul că necesită mai mult timp decât expunerea lecției în manieră clasică.
Gândirea critică poate fi dezvoltată și în cadrul lecțiilor de gramatică (comunicare), nu doar în cele de literatură sau educație civică. O metodă eficientă pentru stimularea gândirii critice și a înțelegerii profunde este metoda „Ciorchinelui”. Am aplicat această metodă în cadrul unei lecții de consolidare a noțiunii de substantiv, la clasa a III-a, iar rezultatele au fost vizibil pozitive în ceea ce privește implicarea elevilor și calitatea învățării.
Aplicarea metodei „Ciorchinelui” la lecția despre substantiv – clasa a III-a
Obiectivele lecției: să recunoască și să definească substantivul, să identifice exemple de substantive și să le clasifice în funcție de criterii simple: comun/ propriu, de ființă/ lucru etc.
Etapele aplicării metodei
1. Declanșarea învățării prin întrebări problematizatoare
– Am început lecția întrebând: „Cum se numesc cuvintele care denumesc persoane, animale, locuri sau lucruri?” și „Putem face o clasificare a acestor cuvinte?”
– Astfel, elevii au fost încurajați să își folosească cunoștințele anterioare și să formuleze ipoteze.
2. Crearea ciorchinelui
– Am scris pe tablă cuvântul „Substantiv” în centrul unui ciorchine.
– Elevii au fost invitați să propună idei, pe care le-am adăugat sub formă de ramificații:
- Ce denumește? (ființe, lucruri, locuri)
- Exemple (mamă, școală, carte, București, Maria)
- Clasificări (comun/propriu)
- Întrebări la care răspunde (cine? ce?)
– Fiecare idee a fost discutată și completată cu exemple relevante, oferite de elevi.
3. Dezvoltarea gândirii critice
– Am cerut elevilor să explice de ce un cuvânt este substantiv și nu altă parte de vorbire.
– De asemenea, au fost provocați să găsească exemple de cuvinte care pot fi confundate și să justifice încadrarea lor.
4. Rezultatele activității
• Elevii au fost activi, interesați și curioși.
• Au învățat să formuleze și să argumenteze răspunsuri.
• Au realizat conexiuni între noțiuni, ceea ce a condus la o înțelegere mai profundă a conceptului de „substantiv”.
• Au înțeles cum se poate organiza logic o informație nouă.
Metoda „Ciorchinelui” aplicată la lecția despre substantiv s-a dovedit a fi o strategie didactică eficientă pentru clasa a III-a. Aceasta nu doar că facilitează învățarea prin descoperire și colaborare, dar susține dezvoltarea gândirii critice prin întrebări, clasificări și justificări. Prin utilizarea acestei metode, elevii nu doar memorează o definiție, ci construiesc înțelesuri și deprind o atitudine analitică față de limbajul pe care îl folosesc zilnic.
Un exemplu de fișă de lucru interactivă pentru lecția despre substantiv, adresată elevilor de clasa a III-a. Această fișă este concepută pentru a fi atractivă, logic structurată și ușor de folosit în clasă, fie tipărită, fie proiectată pe tablă interactivă.
📝 Fișă de lucru interactivă – Substantivul
Clasa: a III-a
Disciplina: Limba și literatura română
Obiectiv: Recunoașterea, clasificarea și utilizarea substantivului în contexte variate.
🔍 1. Descoperă și completează „Ciorchinele substantivului”
Completează spațiile goale din ciorchinele de mai jos cu informațiile potrivite:
[ SUBSTANTIV ]
/ | \
/ | \
Denumește: ___ ___ ___
/ \
Exemple: ___ ___ ___ ___
/ \
Răspunde la întrebările: ___ , ___
🧠 2. Alege corect! Bifează DOAR substantivele:
🔲 alergare 🔲 Maria 🔲 frumos 🔲 munte
🔲 citește 🔲 urs 🔲 carte 🔲 repede
✍️ 3. Scrie tu!
Scrie câte 2 substantive pentru fiecare categorie:
• Substantive care denumesc ființe: ____________________, ____________________
• Substantive care denumesc lucruri: ____________________, ____________________
• Substantive proprii: ____________________, ____________________
🧩 4. Potrivește corect!
Trage o linie (sau numerotează) pentru a potrivi substantivele cu întrebările corecte:
Substantiv Întrebare
școală cine?
copil ce?
București ce?
mama cine?
✏️ 5. Provocare! Creează o propoziție cu 2 substantive.
Scrie o propoziție în care să folosești două substantive diferite:
✒️ ___________________________________________________________
⭐ Bonus creativ: Găsește un substantiv ascuns în propoziție!
„La marginea pădurii, un animal mare se ascundea printre frunze.”
✏️ Substantivul ascuns este: _______________________
Bibliografie
1. Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
2. Dulama, M. E., Metode, strategii şi tehnici didactice activizante, Editura “Clusium” , Cluj-Napoca, 2002;
3. Dumitriu, C., Dumitriu, G., Psihopedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004.