Decalogul educației formulat de matematicianul-filozof Solomon Marcus în „Cele 10 nevoi umane” (1) poate reprezenta atât pretextul, cât și fundamentul unor abordări transdisciplinare ale conținuturilor Programelor care orientează învățarea.
Anul școlar 2025-2026 se desfășoară, pentru cercurile de lectură care colaborează și se inspiră din provocările Lecturiadei, sub auspiciile nevoii nr. 8 – Nevoia de omenesc și de omenie.
Pentru cine nu știe, „Lecturiadele elevilor sunt partea cea mai dinamică a programului „Cercuri de lectură” inițiat în 2004 de ANPRO – Asociaţia Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu”, program cu o latură aplicativă și cu una de cercetare didactică a lecturii/ scrierii în școală. Aflate la ediția a 16-a, în timp, Lecturiadele și-au dobândit statutul de program de multiliterație cu deschideri inter- și transdisciplinare, desfășurat la nivel național.”(2)
Personal, prețuiesc comunitatea creată în jurul Lecturiadei și particip la evenimente, pe care le consider adevărate programe de formare, aducându-mi, totodată, contribuția prin maniera proprie de abordare a evenimentelor propuse, folosind astfel libertatea de manifestare a creativității, ce este respectată și încurajată în cadrul acestor manifestări.
Consider că literatura este viață și poezia este viață, această idee conducându-mă spre a face și conexiuni interdisciplinare, care se constituie în diferite activități, pe care le abordez atât cu elevii din clubul de lectură și scriere creativă „Călătorii”, pe care îl coordonez, cât și cu elevii de la clase, care sunt curioși și își doresc să se implice și ei în aceste sarcini.
Proiectul pe care l-am scris pentru Lecturiada 2026 a inclus activitățile desfășurate de Ziua Internațională a Poeziei și cele care au marcat Ziua Internațională a Cărții, rămânând să mai desfășor și o activitate de final de an școlar. Voi prezenta în cele ce urmează primele două digievenimente.
21 Martie – Ziua Internațională a Poeziei, am celebrat-o printr-o activitate, pe care am denumit-o Sistemul circulator al poeziei. Pentru început, mi-am reactualizat cunoștințele de anatomie și am ales să utilizez doar termenii care-mi susțineau scopul educațional, aceștia fiind inima, artera și vena.
Asocierea pe care am făcut-o s-a bazat pe ideea că poeziile ne îmbogățesc existența, ne oxigenează, adică ne hrănesc asemeni arterelor și ne conduc spre stări de liniște, echilibru, după ce descărcăm stări grele, adică ne detoxifică, asemeni venelor.
Așadar, unele poezii pot fi considerate poezii-arteră și altele poezii-venă.
Chiar justificate așa– transdisciplinar – majoritatea sarcinilor de lucru au avut legătură cu ceea ce am lucrat la clasă și totodată cu cerințele pentru examen, mai puțin o cerință, cea referitoare la IA.
Am formulat itemii, împărțiți pe secțiuni, urmărind:
- identificarea emoțiilor/sentimentelor, ideilor, stărilor; transcrierea unei figuri de stil și interpretarea ei;
- apelarea la inteligența artificială pentru a defini poezia și pentru a primi sugestii de poezii luminoase (poezii-arteră);
- realizarea unui produs comun care să reprezinte un sistem circulator al poeziei, cu poeziile lucrate, la care să adauge răspunsul la întrebarea:
Oferă literatura, în general, și poezia, în special, răspunsuri întrebărilor noastre?”
Descrierea lecției
Lecția a durat o oră, elevii lucrând în echipe de câte 3. Le-am pregătit următoarea fișă:
Titlul activității: SISTEMUL CIRCULATOR AL POEZIEI
Perspectivă: Poezia este inima ființei.
Arterele sunt poeziile care ne hrănesc, ne transfigurează.
Venele sunt poeziile care ne descarcă, ne detoxifică.
Fișă de lucru – Sarcini de lucru în echipe:
I. 1. Alegeți o poezie care vă hrănește, poezia-arteră, și transcrieți-i titlul și autorul.
2. Formulați enunțuri pentru a evidenția în ce constă „hrana”:
a) idei b) emoții/sentimente c) stări
3. Transcrieți o figură de stil, denumiți-o și interpretați-o.
4. Apelați la IA și cereți 3 sugestii de poezii care să exprime stări luminoase, pozitive.
II.1. Alegeți o poezie care vă descarcă/vă detoxifică, poezia-venă, și transcrieți-i titlul și autorul.
2. Formulați enunțuri pentru a evidenția care sunt emoțiile, stările, atitudinile „descărcate”.
3. Transcrieți versul/versurile care sugerează descărcarea.
4. Apelați la IA pentru a defini poezia, în general.
III. Realizați un produs în format fizic sau digital care să reprezinte un sistem circulator al poeziei, care să includă poezia-arteră și poezia-venă lucrate anterior.
Veți include răspunsurile la cerințe și vei adăuga răspunsul la întrebarea: Oferă literatura, în general, și poezia, în special, răspunsuri întrebărilor noastre?”
Pentru ca activitatea să se încadreze într-o oră, le-am adus eu elevilor poeziile următoare, tehnoredactate și listate, fiecare grupă primind câte două: Poetul ca și soldatul de Nichita Stănescu, Inscripție pe o ușă de Tudor Arghezi, Azi sunt îndrăgostit de Nicolae Labiș, Tare sunt singur, Doamne, și pieziș de Tudor Arghezi (primele două strofe), Cântec de primăvară de Șt. O. Iosif, Moartea căprioarei de Nicolae Labiș (prima strofă), Pădurea mea de George Topârceanu, Cîmpurile de rapiță de Simona Popescu.
Fiecare elev din grupă a lucrat pe o sarcină din cele trei notate cu cifre romane (15 minute), după care răspunsurile individuale au fost citite, corectate, completate, după caz, de ceilalți membri ai echipei. (15 minute).
Apoi, au scris răspunsurile pe foi de bloc de desen A3, adăugând desene care reprezentau o inimă cu artere și vene (15 minute + 5 minute turul galeriei).
Poeziile au fost diferențiate după starea transmisă și le-au oferit elevilor materialul pentru a distinge între idei, emoții, sentimente – distincție asupra căreia insist încă din clasa a V-a. Dintre figurile de stil, am observat iar că unii elevi au tendința de a transcrie comparația incompletă, fără primul termen, de exemplu: ca un inel, în loc de: piaza ca un inel.
În ceea ce privește itemii referitori la utilizarea inteligenței artificiale, sugestia de poezii luminoase a fost, în general, rezolvată, dar abia după ce elevii au introdus numele unor poeți, în prima fază, ei primind poezii create ad-hoc. Chiar și în a doua fază, le-au fost atribuite poeților texte care nu există, fiind create pe loc, dar au fost exemplificate și poezii care există.
Rezolvarea cerinței privitoare la definiții ale poeziei a fost nesatisfăcătoare, deoarece au apărut definiții generate de IA, nici măcar una nefiind o formulare a unui scriitor, critic literar sau om de cultură, așa cum gândisem eu inițial. În continuare, am subliniat ideea că e necesar că omul care folosește internetul să aibă capacitatea de a discerne informațiile.
Printr-un tur al galeriei, au fost vizualizate planșele, nefiind timp în acea oră pentru prezentarea lor amănunțită.
23 Aprilie – Ziua Internațională a Cărții
Cartea citită a fost voluml I din seria „Cireșarii”, de Constantin Chiriță, și, după discutarea ei, i-am provocat pe elevi să rezolve câteva sarcini de lucru, pe care le-am inclus în ceea ce am numit Proiect Itinerarii (in)vizibile de Cireșari: adolescența și prietenia.
Cerințele au fost următoarele:
Pe baza cărții Cireșarii, de Constantin Chiriță, răspunde în scris la următoarele sarcini:
1. Care a fost drumul prieteniei? (manifestări, probe ș.a.) Poți face referiri și la denumirea lor.
2. Prezintă itinerariul stărilor sufletești (emoțiile sunt legate de acțiuni, cuvinte sau necuvinte)
3. Adolescența: Pe baza unui citat relevant sau două, evidențiază: trăsăturile carateristice ale acestei vârste, cum acționează adolescenții (expediția – organizare, îndeplinirea scopului, depășirea scopului inițial; comportamentul în situația de primejdie etc.)
4. Dacă ar fi să dăruiți o idee din Cireșarii, care ar fi aceea? (idee prețioasă)
5. Dacă ne gândim că peștera reprezintă o intrare în lumea subterană și pădurea e o manifestare a lumii exterioare, scrie un eseu sau o poezie în care să realizezi o asociere, din perspectiva vârstei adolescenței, care să se bazeze pe aceste dublete, la alegere: peșteră-pădure, interior-exterior, reprimare-eliberare, eu-lume.
Termen: – 30 aprilie, joi
Pe măsură ce scrieți, îmi trimiteți să citesc, să corectez și apoi veți transpune în Canva.
Vom vedea ce veți înregistra.
Remarci post-activitate
Răspunsurile elevilor au evidențiat că „prietenia adevărată se arată în momente dificile, în care toată lumea suferă, dar alege să-și ofere sprijin reciproc.” și „a fi om înseamnă a oferi ajutorul cuiva aflat foarte jos, în suferință” (Andrei B.), itinerariul stărilor sufletești „cuprinde entuziasm, bucurie, frică” (Robert C.).
Dintre ideile prețioase – idei de dăruit – transcriu câteva:
„Prietenia și solidaritatea ne ajută să depășim greutățile, dând valoare timpului petrecut împreună.” (Sorina D.);
„Prin prietenie, încredere și sprijin, dificultățile devin aventuri și misterele sunt descifrate.” (Jessica);
„Lucrând în echipă, în situații de criză, te poate ajuta mai mult decât a încerca a ieși singur din ele.” (Natalia L.);
„Oricât de matură este o față, aceasta poate fi mereu luminată și înveselită de ochii care strălucesc de bucurie și entuziasm.” (Andreea M.)
Ceea ce am lucrat în cadrul clubului de lectură a depășit cadrul lui, fiind inclus la orele de aprofundare a textului liric și de redactare a răspunsului creativ. Feedbackul oferit de mine elevilor, specific, fiecărui material realizat, și cel oferit de elevi pentru activitățile desfășurate – tot specific, ajutând la recadrare și la reformularea unor itemi, sunt utile procesului de învățare, reprezentând dimensiunea lui practică.
Astfel incluse în abordarea conținuturilor din perspectiva Nevoii de omenesc și de omenie, activitățile au contribuit la ancorarea în literatură, la conectarea literaturii de viața personală și colectivă, făcând trecerea de la o învățare mecanică la una creativă, care valorizează experiența – ceea ce este esențial în formarea unui elev.
Bibliografie
(1) Marcus, Solomon (2015), Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama, Editura Spandugino, București
(2) www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/regulament/
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.