Învățământul românesc a fost modelat, timp de un secol, de metoda exercițiului – procedeu tradițional axat pe repetarea conștientă a unei sarcini până la formarea unei deprinderi stabile (Cerghit, 2006). În ultimele decenii, aceeași scenă educațională a adoptat cu entuziasm Project-Based Learning (PBL), un cadru modern în care elevii investighează probleme autentice și produc artefacte publice (PBLWorks, 2024). Cum se raportează cele două metode una la cealaltă? Deși par opuse, exercițiul fiind asociat automatizării, iar PBL competențelor de ordin superior, analiza lor relevă o genealogie comună și oportunități de îmbinare strategică.
Fundamentul metodei exercițiului
Ion Cerghit (2006) definește exercițiul didactic drept „acțiune mintală sau motrică repetată sistematic, sub controlul profesorului, în scopul formării priceperilor și deprinderilor” (p. 83). Miezul său teoretic este legea efectului- repetarea cu feedback consolidând conexiunile nervoase (Thorndike). Beneficiile principale:
- Automatizare- eliberează memoria de lucru pentru sarcini complexe;
- Precizie și viteză- obligatorii în aritmetică elementară, caligrafie, gest sportiv;
- Economia timpului- lecția poate „fixa” rapid achizițiile prin serii scurte, ritmate.
Limitele provin din focalizarea pe conținut fragmentat: risc de memorare mecanică și scădere motivațională la elevii avansați.
Fundamentul Project-Based Learning
Conform Buck Institute for Education, PBL este „o metodă de predare în care elevii învață implicându-se activ în proiecte relevante și semnificative” (PBLWorks, 2024). Structura-cheie („Gold Standard”) include o întrebare-motor, investigare susținută, reflecție și prezentare publică. Rezultatele documentate: creșterea abilităților de rezolvare a problemelor, a motivației intrinseci și reducerea decalajului de performanță pentru elevii defavorizați (Accelerate Learning, 2023).
Convergențe surprinzătoare:
Activitate practică
Exercițiu: repetiții motorii sau cognitive
PBL: investigare aplicată
Observație comună: învățarea se produce prin acțiune
Feedback
Exercițiu: imediat, corectiv
PBL: formativ, din mai multe surse
Observație comună: feedback-ul este esențial pentru progres
Autonomie progresivă
Exercițiu: controlul trece de la profesor la elev
PBL: controlul evoluează de la elev la echipă
Observație comună: în ambele abordări există transfer gradual al controlului asupra învățării.
Contraste esențiale:
Obiectiv primar
Exercițiul: Automatizare procedurală
PBL: Construirea cunoașterii complexe
Tip de sarcină
Exercițiul: Convergență, bine definită
PBL: Divergentă, deschisă
Rol profesor
Exercițiul: Instructor, control direct
PBL: Designer, facilitator
Evaluare
Exercițiul: Corect / greșit, viteză
PBL: Rubrici, calitatea produsului
Motivație
Exercițiul: Extrinsecă (note, timp)
PBL: Intrinsecă (scop, relevanță)
O evoluție în spirală: de la gest la gând complex
Istoric, exercițiul a dominat curricula industrială, centrată pe standardizare. Odată cu economia cunoașterii, școala a mutat accentul spre competențe transferabile, adoptând PBL ca răspuns la cererea de adaptabilitate. Această tranziție nu exclude exercițiul, ci îl repoziționează ca micro‑strategie în interiorul ciclurilor PBL:
- Sesiuni de „drill” pentru consolidarea formulelor înainte de prototiparea unui pod de hârtie;
- „Code katas” integrate în dezvoltarea unei aplicații sociale;
- Exerciții de dicție la începutul unui proiect de podcast.
Implicații didactice și metode hibride
1. Secvențierea macro‑micro: începeți cu o întrebare‑motor (PBL), dar intercalați exerciții sistematice pentru concepte‑cheie.
2. Feedback multimodal: combinați corecția rapidă (exercițiu) cu rubrici descriptive (PBL).
3. Gamificarea exercițiului în logica PBL: leaderboard‑uri, badge‑uri, teste adaptive pot menține ritmul fără a ieși din tema proiectului.
Concluzii
Metoda exercițiului și Project‑Based Learning nu sunt rivale, ci piese complementare ale aceluiași puzzle educațional. Exercițiul consolidează rigorile de bază iar PBL conferă sens și context acestei rigori. Integrarea atentă a celor două paradigme oferă elevilor echilibrul ideal între automatizare și creativitate, pregătindu‑i simultan pentru rigorile examenelor și provocările lumii reale.
Referințe
Accelerate Learning. (2023). The benefits of project-based learning in science. https://info.acceleratelearning.com/benefits-of-project-based-learning-in-science info.acceleratelearning.com
Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ (6 ed.). Polirom. anyflip.com
PBLWorks. (2024). What is PBL? Buck Institute for Education. https://www.pblworks.org/what-is-pbl pblworks.org
Thorndike, E. L. (1913). The psychology of learning. Teachers College, Columbia University.
World Conference on Education Sciences. (2013). Didactic strategies used in teaching. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 93, 35-39. https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2013.09.166