Dezvoltarea competențelor de literație reprezintă una dintre preocupările mele constante în activitatea didactică. În opinia mea, la vârsta școlară mică, lectura înseamnă mult mai mult decât citirea corectă a cuvintelor. Înseamnă să înțelegi ceea ce citești, să poți explica, să faci legături cu ceea ce știi deja, să îți exprimi propriile idei și să folosești informațiile descoperite în situații noi.
Pornind de la această perspectivă, în anul școlar 2025–2026 am desfășurat, la clasa a II-a, un demers de dezvoltare a competențelor de literație, construit în jurul lecturii independente, al comprehensiunii, al monitorizării progresului și al unor metode interactive și inovative. Colectivul a fost format din 20 de elevi.
Pentru măsurarea nivelului de literație am utilizat Inventarul informal de citire, instrument prezentat în cadrul cursului online „Toți copiii citesc”, modulul „Cunoaște-ți cititorii”, secțiunea „Instrumentele de evaluare”. Evaluarea inițială, realizată în noiembrie 2025, s-a bazat pe Setul I al Inventarului informal de citire, iar evaluarea finală, realizată în iunie 2026, pe Setul al II-lea.
Evaluarea a urmărit citirea unui text, fluența lecturii, comprehensiunea și scrierea după dictare. Pentru evaluarea inițială a fost utilizat textul „La pescuit”, iar pentru evaluarea finală textul „Micul Arici”. Fiecare probă a fost însoțită de șase întrebări de comprehensiune, care au vizat rememorarea informațiilor, realizarea de deducții și vocabularul, precum și de o sarcină de scriere după dictare, alcătuită din cinci cuvinte.
Utilizarea instrumentului la începutul și la finalul demersului didactic a oferit posibilitatea comparării rezultatelor și a evidențierii progresului înregistrat de elevi pe parcursul anului școlar.
La evaluarea inițială, realizată în noiembrie 2025, rezultatele au constituit punctul de plecare pentru identificarea nevoilor elevilor și pentru organizarea intervenției didactice. La finalul demersului, în iunie 2026, evaluarea a fost reluată, iar rezultatele obținute au permis observarea evoluției colectivului la nivelul fluenței, comprehensiunii și scrierii.
Rezultatele celor două momente de evaluare au evidențiat o evoluție pozitivă a colectivului. În ceea ce privește acuratețea citirii, elevii au pornit de la un nivel bun, media numărului de cuvinte citite corect fiind de 65,6 din 68, ceea ce reprezintă 96,47%. La evaluarea finală, media a ajuns la 66 de cuvinte din 68, respectiv 97,06%. Progresul nu este foarte mare din punct de vedere procentual, deoarece nivelul inițial era deja ridicat. Cu toate acestea, menținerea unui nivel foarte bun de acuratețe, concomitent cu creșterea fluenței, reprezintă un rezultat relevant.
O evoluție mai vizibilă s-a înregistrat la nivelul fluenței. Timpul mediu de citire a textului s-a redus de la aproximativ 111,65 secunde la evaluarea inițială la 62,25 secunde la evaluarea finală, iar numărul mediu de cuvinte corect citite pe minut a crescut de la 59,66 CCPM la 93,04 CCPM. Aceste rezultate evidențiază o îmbunătățire importantă a ritmului de citire, elevii reușind să citească mai fluent, menținând în același timp un nivel ridicat de acuratețe.
Și în ceea ce privește comprehensiunea s-a observat un progres. La evaluarea inițială, media a fost de 5,05 răspunsuri corecte din 6, reprezentând 84,17%, în timp ce la evaluarea finală media a crescut la 5,75 răspunsuri corecte din 6, respectiv 95,83%. Procentul elevilor care au răspuns corect la toate cele șase întrebări a crescut de la 40% la 80%, iar ponderea elevilor care au obținut cel puțin cinci răspunsuri corecte din șase a crescut de la 70% la 95%.
O evoluție importantă a fost înregistrată și la scrierea după dictare. Dacă la evaluarea inițială media a fost de 3,55 cuvinte corect scrise din 5, reprezentând 71%, la evaluarea finală aceasta a ajuns la 4,70 cuvinte din 5, respectiv 94%. Procentul elevilor care au scris corect toate cele cinci cuvinte a crescut de la 25% la 85%.
Rezultatele evaluării inițiale au oferit reperele necesare pentru organizarea intervenției didactice. Am urmărit ca lectura să nu rămână o activitate izolată, realizată doar în timpul orelor, ci să devină o rutină constantă.
Un element central al demersului l-a constituit lectura independentă. Elevii au avut la dispoziție cărți selectate în funcție de vârsta și interesele lor, iar lectura a fost organizată zilnic. Pentru monitorizarea activității, am pus în practică un caiet de lectură în care elevii notau numărul de pagini citite pe zi. Nu am urmărit doar cantitatea, ci mai ales transformarea lecturii într-un obicei.
Pentru a verifica înțelegerea celor citite, după lectura individuală adresam elevilor în caiet, nominal, câte o întrebare referitoare la textul parcurs. Întrebările erau adaptate conținutului și nivelului de înțelegere al fiecărui elev. În acest mod, am putut observa mai ușor dacă elevul reușea să redea informații, să facă legături, să formuleze deducții sau să își exprime propria opinie.
Pe parcursul anului școlar au fost valorificate mai multe texte și opere literare, printre care „Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele”, de Matei Vișniec, „Matilda”, de Roald Dahl, și „Străbunicul meu, Emil Racoviță”, de Andreia Petcu. Aceste lecturi au oferit contexte diferite pentru dezvoltarea vocabularului, exprimarea emoțiilor și opiniilor, formularea predicțiilor, realizarea de deducții și raportarea textului la experiența personală.
În activitățile de comprehensiune am utilizat și metoda „Pălăriile gânditoare”, care le-a oferit elevilor posibilitatea de a privi același text din perspective diferite. În funcție de rolul primit, aceștia au identificat informații, au exprimat emoții și opinii, au analizat situații, au formulat soluții și au propus idei noi. Activitățile au creat contexte naturale pentru comunicare și colaborare.
Învățarea prin joc a reprezentat un alt element valorificat în activitatea de la clasă. În perioada 16–17 februarie 2024, am participat la cursul „Învățarea prin joc”, organizat de Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională în parteneriat cu UNICEF. Una dintre experiențele preluate și adaptate ulterior a fost utilizarea pieselor LEGO pentru constituirea grupurilor de lucru. Un procedeu simplu de organizare a devenit astfel un moment ludic, contribuind la crearea unei atmosfere relaxate și colaborative.
Preocuparea pentru literație a fost consolidată prin participarea, în perioada 14–19 februarie 2025, la cursul „Toți copiii citesc”. Formarea mi-a oferit repere și instrumente pe care le-am valorificat ulterior în activitatea de la clasă, inclusiv în ceea ce privește evaluarea și monitorizarea progresului în citire. Inventarul informal de citire a reprezentat, în acest sens, un instrument important pentru identificarea nivelului inițial și pentru compararea rezultatelor la finalul demersului.
Un alt moment important al formării profesionale a fost participarea, în perioada 9–13 martie 2026, la activitatea de formare desfășurată la Yuregir Halicilar Anadolu Lisesi în Adana, Turcia, în cadrul proiectului Erasmus+ DigiCoNet. Experiența dobândită a contribuit la valorificarea mai consistentă a abordării STEAM în activitățile de la clasă și la utilizarea unor modalități de lucru bazate pe explorare, colaborare, creativitate și interdisciplinaritate.
Un exemplu relevant îl reprezintă activitatea pornită de la textul „Străbunicul meu, Emil Racoviță”. Lecția a fost prezentată și în cadrul Comisiei metodice și a urmărit extinderea experienței de lectură prin explorarea universului lui Emil Racoviță și al Antarcticii. Cu ajutorul Google Earth, elevii au putut localiza și observa spații geografice reale, iar materialele video au completat informațiile oferite de text.
Pentru consolidarea achizițiilor am utilizat un joc creat în JeopardyLabs. Elevii au recapitulat informațiile într-un context ludic, iar activitatea a permis realizarea unei evaluări formative într-o manieră atractivă. Lucrul în echipă și sarcinile practice au completat demersul, oferindu-le elevilor posibilitatea de a colabora și de a găsi soluții.
În această activitate au fost valorificate elemente specifice abordării STEAM: explorarea științifică a mediului antarctic, utilizarea tehnologiei, activități practice, creativitate și realizarea unor conexiuni între discipline. Lectura a devenit astfel punctul de plecare pentru o experiență de învățare mai amplă.
Resursele digitale utilizate pe parcursul demersului – Google Earth, materiale video, JeopardyLabs, H5P, Kahoot și alte instrumente interactive – nu au fost folosite ca scop în sine. Ele au fost integrate atunci când au adus un plus de valoare activității, fie prin explorare și vizualizare, fie prin consolidare, joc și evaluare formativă.
Privind comparativ cele două momente de evaluare, consider că progresul cel mai important nu poate fi redus la un singur indicator. Evoluția s-a manifestat concomitent la nivelul fluenței lecturii, al comprehensiunii și al scrierii. Elevii au ajuns să citească mai fluent, să înțeleagă mai bine ceea ce citesc și să răspundă mai sigur la întrebări care presupun atât identificarea informațiilor, cât și realizarea unor deducții.
Rezultatele trebuie privite în contextul unui demers desfășurat pe parcursul întregului an școlar. Nu consider că progresul poate fi atribuit unei singure metode sau unei singure activități. Lectura zilnică, monitorizarea, întrebările individualizate, feedbackul, metodele interactive, jocul, resursele digitale și activitățile interdisciplinare au fost componente ale aceluiași parcurs.
Pentru mine, una dintre cele mai importante concluzii ale acestui demers este aceea că dezvoltarea literației presupune consecvență. Un copil nu devine cititor competent printr-o singură activitate atractivă, ci prin întâlniri repetate cu textul, prin conversație, întrebări, explicații, feedback și ocazii de a utiliza ceea ce a citit.
Experiența acestui an școlar mi-a confirmat și rolul important al formării continue. Cursurile și experiențele profesionale au devenit cu adevărat valoroase atunci când ideile dobândite au fost transferate în practica de la clasă și adaptate nevoilor reale ale elevilor.
Prin urmare, traseul acestui demers poate fi sintetizat prin câteva cuvinte care definesc, în opinia mea, relația dintre evaluare și intervenția didactică: evaluare, intervenție, monitorizare, feedback, progres și reflecție. Lectura a devenit astfel nu doar un obiectiv de învățare, ci un punct de plecare pentru explorare, comunicare, colaborare și descoperire.
Bibliografie
1. Toți copiii citesc – curs online, modulul „Cunoaște-ți cititorii”, secțiunea „Instrumentele de evaluare”; Caiet Inventarul informal de citire – setul I și setul al II-lea, versiunea profesorului – toticopiiicitesc.ro/curs-online/
2. Strategia județeană privind dezvoltarea literației la nivelul învățământului primar 2024–2026 –
isj-db.ro/public/public/upload/manager/files/PRIMAR/2025/Strategia%20judeteana_Dezvoltarea%20literatiei%20in%20inv_primar_An%20scolar%202025-2026.pdf