Articolul prezintă activitatea „Cutiuța cu energie”, o fișă educațională marca LifeLab, adaptată și îmbunătățită care îmbină educația financiară, nutriția și responsabilitatea față de mediu într-o lecție practică și captivantă. Pornind de la analiza Piramidei alimentelor și a pachețelului zilnic, elevii au estimat costuri, au lucrat cu bancnote reale, au descoperit ce pot cumpăra cu 10 lei, au exersat evitarea risipei alimentare și au participat la jocuri de rol precum „Magazinul alimentelor”. Prin activități variate – de calcul, documentare, analiză, colaborare și reflecție – copiii au învățat să facă alegeri sănătoase, să economisească, să respecte resursele și să înțeleagă impactul risipei asupra mediului. Lecția reprezintă un model de bună practică ce contribuie la formarea unor comportamente responsabile și la dezvoltarea competențelor pentru viață.
Elevii clasei I B au participat la o activitate integrată de educație financiară și alimentar-nutrițională, inspirată din resursele educaționale dezvoltate de experții LifeLab-Școala de Bani BCR. Materialele oferite îmbină noțiuni financiare esențiale cu disciplinele de bază începând de la preșcolari, ciclul primar, gimnazial, până la cel liceal, oferindu-le copiilor experiențe autentice și aplicate. Activitatea de față a fost adaptată și valorificată sub forma unei lecții complexe, practice și captivante, centrată pe „Cutiuța cu energie” – pachețelul elevului – privit atât ca sursă de sănătate, cât și ca reper pentru gestionarea responsabilă a banilor și pentru prevenirea risipei alimentare.
Pasul 1. Punctul de plecare: Piramida alimentelor
Lecția a început cu o discuție amplă despre alegerile sănătoase. Pornind de la Piramida alimentelor, elevii au analizat propriile gustări aduse de acasă, pe care le-au numit simbolic „Cutiuța cu energie”. Au comparat alimentele, au identificat grupele alimentare și au discutat despre ce oferă energie, ce hrănește organismul și care sunt alegerile mai puțin inspirate.
Pasul 2. Jocul individual „Cutia vorbitoare”
Fiecare copil a avut ocazia să povestească cine i-a pregătit gustarea și de ce au fost alese anumite alimente. Copiii au exersat comunicarea și argumentarea, iar învățătoarea a valorificat fiecare moment pentru a încuraja autonomia și responsabilitatea elevilor în alegerea hranei.
Pasul 3. Reamintirea bancnotelor, cu suportul Posterului BNR
Activitatea a continuat în zona educației financiare. Elevii au analizat Posterul BNR cu banii în circulație și-au reamintit bancnotele, valorile și elementele lor de siguranță. Discuția a pregătit trecerea naturală către activități de calcul, estimare și alegere responsabilă.
Pasul 4. Cât costă gustarea mea?
Fiecare elev a primit bilețele cu întrebarea ”Cât costă gustarea ta de azi?” și a avut sarcina de a estima prețul fiecărui produs și de a calcula cât ar costa pachetul adus de acasă. Exercițiul i-a ajutat să înțeleagă valoarea lucrurilor pe care le consumă zilnic și importanța alegerilor cumpătate.
Pasul 5. Ce poți face cu 10 lei? – Muncă în perechi
Copiii au completat o fișă împărțită în patru cadrane:
- Ce poți cumpăra pentru pachet cu 10 lei?
- Ce ai mai putea cumpăra cu 10 lei?
- Colorează aversul bancnotei de 10 lei.
- Colorează reversul bancnotei de 10 lei.
Folosind reviste cu oferte LIDL, elevii au analizat prețuri reale, au decupat și au lipit imagini. Lucrările au fost expuse și au făcut obiectul unui „Tur al Galeriei”, în care copiii au prezentat cu mândrie rezultatele.
Pasul 6. Jocul frontal „Porția zilnică”
A urmat o discuție despre ce ar trebui să conțină cutiuța fiecăruia pentru a fi sănătoasă și echilibrată. Copiii au primit cartonașe cu alimente și au construit un tabel pe zile, estimând cât și cum pot doza optim alimentele pentru o săptămână în „Cutiuța cu energie”. La final, au verificat dacă rămân resturi și au propus soluții pentru a evita risipa:
- consumăm împreună cu familia resturile de pâine,
- transformăm merele rămase în compot sau plăcintă,
- folosim resturile pentru alte preparate.
Toate ideile au fost notate pe post-it-uri.
Pasul 7. Fișele aplicative: „Câți bani risipesc dacă nu mănânc tot?” și „Economisitorii isteți”
O parte dintre copii au calculat cât pierd într-o săptămână, într-o lună și în 100 de zile dacă aruncă zilnic o parte din pachet. Au discutat despre consecințe și au oferit soluții.
Alții au completat fișa „Economisitorii isteți”, notând timp de cinci zile ce au consumat și ce au aruncat. În final au calculat cât au economisit dacă nu au risipit. Planșele au fost expuse și prezentate în fața clasei.
Pasul 8. Ce știm despre risipă? – Documentare și discuții
Elevii au analizat materiale furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile și au aflat despre:
- cauzele risipei alimentare;
- efectele asupra mediului și biodiversității;
- impactul metanului eliberat de hrana irosită (de 28 ori mai puternic decât CO₂);
- risipa de combustibili și resurse;
- Ziua Internațională de Conștientizare asupra Risipei Alimentare (29 septembrie).
Cele zece sfaturi anti-risipă au fost discutate și exemplificate, de la „Cumpără doar ce ai nevoie!” până la „Donează!”.
Pasul 9. Jocul „Adevărat sau Fals” – Muncă pe grupe
Elevii au fost împărțiți în patru echipe și au primit câte o fișă cu afirmații din următoarele categorii: prețuri, risipă, economisire și comportament responsabil.
Au citit pe rând, au completat fișele, iar apoi au verificat răspunsurile în prezentarea PPT. Lucrările au fost afișate și prezentate.
Pasul 10. Jocul „Magazinul alimentelor”
Cu alimente reale aduse în cadrul activității de voluntariat (legume, conserve), elevii au simulat un magazin. Au exersat rolurile de cumpărător și vânzător și au ales ce pot cumpăra cu 10 lei. Activitatea a consolidat spiritul practic și responsabilitatea financiară.
Pasul 11. Fișa de „Reflecții finale”
În echipă, elevii au răspuns la întrebări precum:
– Ce mi-a plăcut cel mai mult?
– Ce voi aplica de azi înainte?
– Un cuvânt care descrie activitatea este…
Răspunsurile au fost sincere, expresive și surprinzătoare.
Pasul 12. Concluzia lecției
Întrebarea centrală – Cum putem reduce risipa? – a primit răspunsuri precum:
– „Îmi fac pachețel mai mic.”
– „Schimb alimentul dacă nu îmi place.”
– „Împart cu colegii.”
– „Nu mai arunc fructele, le iau acasă.”
Feedbackul copiilor
Elevii au declarat că activitatea a fost „distractivă”, „utilă”, „despre viața reală”, „despre sănătate și bani”, „o lecție în care am învățat prin joacă”. Mulți au spus că vor fi „mai atenți la pachețel”, „mai economi”, „mai responsabili cu mâncarea”.
Concluzie generală – Model de bună practică
Activitatea „Cutiuța cu energie” demonstrează cum educația financiară poate fi integrată, aplicată și ancorată în experiențele cotidiene ale copiilor. Combinând analiza alimentelor, calculul prețurilor, observarea ofertei din magazine, jocul de rol și reflecția personală, lecția a sprijinit elevii în formarea unor competențe-cheie: responsabilitate, autonomie, sănătate, spirit critic și gestionare eficientă a resurselor.
Este o activitate complexă, reproductibilă și valoroasă ca model de bună practică, în care copiii devin nu doar consumatori informați, ci și mici exploratori ai lumii în care trăiesc.