Într-o vreme în care elevii trăiesc într-un univers al informației rapide, al imaginilor și al conținutului digital, școala nu mai poate concura prin simpla transmitere de date. Miza reală a educației este să transforme informația în învățare: în înțelegere, competențe și atitudini. Acest lucru este cu atât mai vizibil în predarea limbilor moderne, unde progresul nu se măsoară doar în reguli și exerciții, ci în capacitatea elevului de a se exprima liber, coerent și convingător. Din această perspectivă, activitățile integrate, susținute de tehnologiile digitale, nu reprezintă doar o „modă”, ci o cale solidă și responsabilă de inovare pedagogică.
O activitate integrată autentică pornește, de regulă, de la o temă transversală care poate lega natural mai multe domenii, oferind elevului un context real de învățare. Apoi, elevul realizează transfer între discipline, își dezvoltă competențe diverse (nu doar dintr-o arie), iar procesul se finalizează cu un produs concret, vizibil și evaluabil. În predarea limbii franceze, această abordare este extrem de eficientă: limba devine instrument de explorare a lumii, nu doar obiect de studiu. Elevul nu învață franceza „pentru franceză”, ci o folosește pentru a comunica idei, pentru a explica fenomene, pentru a prezenta informații și pentru a intra în dialog cultural.
În acest spirit, la clasa a X-a a fost implementat micro-proiectul „Curiosités du monde”, construit pe o temă cu potențial pedagogic enorm: curiozitatea. Elevii au primit o sarcină simplă, dar puternică: să aleagă o curiozitate din orice domeniu și să o prezinte în limba franceză, folosind un suport vizual realizat în Canva. Libertatea alegerii a fost esențială: interesul personal a devenit motor al învățării, iar franceza s-a transformat într-un canal autentic de comunicare. Când elevul vorbește despre un subiect ales de el și înțeles cu adevărat, discursul devine mai natural, emoțiile scad, iar exprimarea capătă fluență și sens.
Ce a impresionat în mod deosebit la această activitate a fost diversitatea temelor, care a confirmat caracterul integrat al proiectului. Elevii au explorat subiecte din științe și cultură generală, trecând firesc de la geografie și istorie la teme de civilizație și chiar la explicații care au atins domenii precum matematica sau fizica. Unii au prezentat fenomene naturale spectaculoase, precum Lacul roz din Australia, căutând explicații și organizând informația într-un mesaj accesibil colegilor. Alții au ales teme cultural-istorice cu puternic impact, precum modul în care se obținea culoarea mov din melci în Antichitate și de ce aceasta era asociată cu elitele. Au existat și prezentări despre Dior și moda anilor ’50, unde elevii au discutat estetica postbelică și moda ca fenomen cultural. De asemenea, curiozitățile de civilizație au dat culoare proiectului: de pildă, orașul francez cu cel mai scurt nume – Y – a devenit ocazie de a vorbi despre geografie, identitate și spațiul francofon. Prin aceste alegeri, elevii au demonstrat că limba franceză poate deveni punte între domenii și instrument de transmitere a cunoașterii.
Din punct de vedere didactic, proiectul a produs o dezvoltare vizibilă a competențelor de comunicare. Elevii au exersat prezentarea orală într-un mod autentic: au învățat să înceapă discursul, să-și ordoneze ideile, să folosească termeni specifici subiectului, să conecteze propozițiile și să ajungă la concluzii. Mai mult, formatul de prezentare a creat un cadru natural pentru exprimare liberă: elevii au vorbit mai deschis, mai sigur și mai coerent, iar întrebările colegilor au generat secvențe spontane de comunicare – exact genul de interacțiune care arată că limba este folosită real, nu mimată.
În același timp, proiectul a avut o contribuție puternică asupra culturii generale și a gândirii critice. Elevii au căutat informații, au selectat ce este relevant, au comparat date și au sintetizat conținutul într-o formă scurtă și clară. Astfel, ei nu doar „au aflat ceva nou”, ci au învățat să lucreze cu informația responsabil: să o filtreze, să o ordoneze și să o transmită. Acest aspect este extrem de actual într-o societate în care informația abundă, dar discernământul trebuie format.
Canva a adus aici plusvaloarea digitalului. Nu a fost doar un instrument „frumos”, ci un suport pedagogic pentru claritate, organizare și expresivitate. Elevii au învățat să structureze vizual o idee, să folosească imagini cu sens, să creeze ierarhie între informații și să își susțină discursul prin elemente vizuale. Pentru elevii mai timizi, suportul Canva a funcționat și ca sprijin emoțional: a redus anxietatea prezentării și a oferit un fir logic clar. Astfel, digitalul a devenit un aliat al învățării, nu un ornament tehnologic.
Evaluarea proiectului s-a realizat în logica activităților integrate, prin criterii transparente care au validat competențe multiple: corectitudinea și fluența limbii franceze, coerența discursului, relevanța conținutului, capacitatea de sinteză, calitatea produsului digital și atitudinea în prezentare. În acest mod, elevul a fost evaluat complet: nu doar ce știe, ci și cum comunică și cum construiește sens.
În concluzie, proiectul „Curiosités du monde” arată că activitățile integrate, susținute digital, pot transforma ora de franceză într-un spațiu viu de explorare și comunicare. Pornind de la o temă transversală, elevii au realizat transfer interdisciplinar, și-au dezvoltat competențele lingvistice prin vorbire autentică, și-au îmbunătățit cultura generală și au creat un produs final digital. Este un model replicabil, relevant și responsabil, compatibil cu educația orientată spre competențe și cu nevoia actuală de a forma elevi capabili să gândească, să comunice și să creeze.
Bibliografie
Cucoș, C. (2024). Pedagogie (Ediția a IV-a revăzută și adăugită). Iași: Polirom.
Ceobanu, C., Cucoș, C., Istrate, O., & Pânișoară, I.-O. (Eds.). (2022). Educația digitală (Ediția a II-a revăzută și adăugită). Iași: Polirom.
Cucoș, C. (2022). Filosofia educației (Ediție recentă). Iași: Polirom