Cei patru piloni ai educaţiei în secolul XXI sunt: a învăţa să cunoşti; a învăţa să faci; a învăţa să fii; a învăţa să convieţuieşti. (Delors J., coord.2000, Comoara lăuntrică, Ed.Polirom).
Deoarece învăţarea”ar trebui să fie tot mai mult un proiect personal al elevului, asistat de către un educator care este mai degrabă un organizator, un animator, un manager al unor situaţii de instruire care să faciliteze învăţarea eficientă”, am căutat aplicarea metodelor activ-participative adică a acelor situaţii în care elevii pot fi subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare.
În piramida învăţării se prezintă datele unor studii, care arată media ratei de reţinere în funcţie de tipurile de activităţi desfăşurate. Se poate vedea astfel,că cea mai mare rată de reţinere , se asigură pe lângă activităţile practice şi din învăţarea prin predare altora, adică învăţându-i pe alţii/prin prezentarea proiectelor deoarece fiind puşi să expună colegilor demersul realizat şi să răspundă întrebărilor acestora, elevii interacţionează. Prin acest lucru se creează un fond motivaţional optim pentru asimilarea noului conţinut, elevul aflându-se în centrul predării şi punându-se accentul pe el ca persoană.
Un capitol generos punctul de vedere a posibilităţii de aplicare a metodelor activ-participative este cel de optică. În parcurgerea lui am aplicat: organizatorul grafic, cubul , iar acum când se pune problema predării la distanţă, am creat un instrument cu ajutorul jamboard-ului,care am simţit că ar putea ajuta să fixăm cunoştinţele îmbinând cele două metode cu instrumentul online. În anul lucrării de grad am dorit să compar rezultatele a două clase de elevi. Aşa că am utilizat atunci: organizatorul grafic şi cubul.
I. Organizatorul grafic (O.G.) structurat pe cinci domenii: comparaţia, descrierea, structurarea pe secvenţe, relaţia cauză-efect, formularea problemei găsirea soluţiei este una dintre metodele de învăţare activă aplicate la clasă pe parcursul anilor.
II. CUBUL. Folosind această metodă, am dorit fixarea cunoştinţelor legate de optică din mai multe perspective, oferindu-le astfel elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe şi integratoare .
Etapele metodei :
A. Pregătirea pentru lucrul pe grupe . După studierea fenomenelor reflexie, refracţie, reflexie totală, fiecare elev a avut de efectuat şase fişe ca temă fixându-şi în acest fel noţiunile. TEMELE celor şase fişe au corespuns celor şase feţe ale unui cub :
- ENUMERĂ elementele componente ale fiecărui fenomen.
- DESCRIE– analizând fenomenele, descrieţi elementele componente şi definiţi-le.
- ASEMĂNĂRI între cele două fenomene studiate reflexie- refracţie.
- DEOSEBIRI între cele două fenomene studiate reflexie- refracţie.
- APLICAŢII ale reflexiei-ce poţi face cu el? unde poate fi folosit /întâlnit ?
- APLICAŢII ale refracţiei- ce poţi face cu el? unde poate fi folosit /întâlnit?
B. Desfăşurarea cubului . În ora următoare :
- S-a anunţat Tema /Subiectul pus în discuţie : recapitulare reflexie, refracţie.
- S-a împărţit clasa în şase grupe, fiecare grup urmând să examineze tema aleasă din perspective cerinţei de pe una din feţele cubului .
- Fiecare grupă a dat cu zarul pentru a afla ce subiect îi revine să trateze în acea oră.
A urmat lucrul pe grupe. Prin brainstorming, participanţii au identificat ideile inovatoare pe care le-au inclus într-un poster. Lucrarea în forma finală a fost afişată pe tablă şi prezentată întregii clase. Dacă la finalul fiecărei prezentări, elevii din celelalte grupe şi-au adus contribuţia completând posterele, grupa care a prezentat subiectul avea scăzute puncte. Elevii au realizat foarte multe surprize plăcute : rebusuri şi poezii .
Elevii clasei IX C au realizat şi ei ca temă în portofoliu cele şase fişe, ora de recapitulare nu au realizat-o ca şi elevii cls IX E, ci în format electronic o prezentare ppt cu denumirea « Fenomenele fizice din viaţa cotidiană ». Structura proiectului a fost: titlul ,argument/scopul, obiectivele, conţinutul proiectului şi activităţile, concluzii, resursele materiale/bibliografie/ surse de informaţie date şi cele suplimentare (inclusiv Internetul, enciclopediile multimedia), resursele umane şi sarcinile de lucru-autoevaluare, rezultatele proiectului(portofoliul proiectului, prezentarea powerpoint.
Activităţile au fost valorificate printr-un schimb de experienţă între cele două clase paralele fiecare clasă prezentând aceleaşi fenomene optice, dar într-o altă formă. La finalul schimbului de experienţă dintre cele două clase, tuturor elevilor le-au fost prezentate întrebările de la concursul « Fenomenele fizice din viaţa cotidiană », la care au participat înainte cu o zi, elevii clasei IX C. S-a obţinut feedbak-ul elevii dând răspunsurile la cele 10 întrebări. Prin metodele aplicate s-a realizat:accentuarea interacţiunilor elev-elev,elev-profesor prin provocarea şi solicitarea participării active, favorizându-se înţelegerea noţiunilor prin discuţii, prin lucrul la proiecte în grupuri mici (cubul); dezvoltarea capacităţii de analiză şi sistematizare a cunoştinţelor; stimularea gândirii şi creativităţii prin rezolvare de întrebări –problemă, joc didactic-creând rebusuri şi poezii; uşurarea precesului de învăţare şi de evaluare a cunoştinţelor pentru ca ne arată cum gândesc elevii şi cum folosesc ceea ce au învăţat; pregătirea noilor asimilări; un important obiectiv de tip formativ :dezvoltarea gândirii critice .
III. Metoda cubului pregătită pentru studiul REFELXIEI şi REFRACŢIEI luminii cu ajutorul jamboard-ului
Jamboard-ul este o tablă digitală a platformei G Suite care oferă o bogată experiență pentru învăţarea în colaborare. Un instrument ce dezvoltă creativitatea : se poate porni de la un document creat de tine care poate fi numai vizualizat, ca şi o fişă a lecţiei, dar poate fi un document care să îl poți edita pe dispozitivul tău (telefonul,laptop sau tableta )și să îl poți partaja cu alții. Toată lumea poate colabora la acelaşi Jamboard, oricând și de oriunde. Ce poţi face?
* să desenezi cu diferite stilouri și culori pentru a îţi aduce ideile la viață.
* să partajezi și lucrezi împreună cu alții în același Jamboard în timp real.
* să adăugi observaţii sau completări la postările elevilor ca şi nişte autocolante.
* elevii să adreseze întrebări la anumite postări din lecţie
* poţi să introduci imagini și autocolante.
* să imporți fișierele de disc din G Suite pentru a aduna împreună documente.
* să evidențiezi obiectele cu instrumentul pointer laser în timp ce explicit la această “tablă virtuală”.
Elevilor le va fi dat linkul creat pentru a învăța prin colaborare, aplicând metoda cubului pregătită cu scopul de a studia REFELXIA şi REFRACŢIA luminii. După ce se va lucra împreună la primul slide ENUMERĂ pentru a verifica cunoştinţele şi a îşi reaminti cum se lucrează cu acest intrument virtual, elevii vor lucra în perechi completând tabla virtuală, pe echipe, la sarcinile de pe tablele II., III.,IV.,V.,VI.
Bibliografie
1. Kovacs Z.-„Aplicarea metodelor gândirii critice la fizică”, Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003
2. MEC, CNPP –„Instruirea diferenţiată” ,Seria Calitate în formare, Bucureşti, 2002
3. MEC, CNPP –„ Învăţarea activă” , Seria Calitate în formare, Bucureşti,2002
4. MEC, CNPP –“Tehnologia informaţiei şi comunicării” , Seria Calitate în formare, Bucureşti, 2002
5. OECD (Institutul UNESCO pentru statistica) ”Profesorii pentru şcolile de mâine -Analiza indicatorilor educaţiei mondiale“ Programul Indicatorii Educaţiei Mondiale ,World Education Indicators(WEI)Programme ,Rezumatul executivului , ediţia 2001
6. Ursea L.,Neacşu I., “Chimie Organică-ghid metodologic al profesorului”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.