Dacă este ceva care îmi oferă energia să practic meseria de profesor, acesta este faptul că în fiecare zi încerc să realizez ceva nou și să îi surprind pe elevii mei cu lucruri sau abordări de care ei nu au auzit sau pe care nu le-au întâlnit. Altfel spus, este vorba de creativitate. Aceasta reprezintă victoria asupra rutinei și a monotoniei și mă ajută să îmi păstrez zâmbetul și să practic cu drag meseria pe care mi-am ales-o.
Activitatea educațională modernă este un proces complex și continuu de creație. Creativitatea presupune rezolvarea problemelor într-un mod original, competent și adaptiv.
Componenta principală a creativității o constituie imaginația, dar creația, valoarea reală, presupune și motivație, dorința de a realiza ceva nou, ceva deosebit. Școala rămâne principalul instrument pe care societatea îl folosește pentru cultivarea creativității la membrii ei tineri. Preocuparea de formare a independenței în gândire și exprimare implică și o legătură constantă cu familia.
Pentru elevi, școala viitorului trebuie să promoveze o educație de calitate și să fie axată pe valori în care tinerii să creadă, să se regăsească, îndeplinind două condiții, fundamentale din punctul lor de vedere: să le placă și să fie eficientă. Utilizarea calculatorului în procesul instructiv educativ facilitează realizarea scopurilor didactice. Formarea capacităților de a utiliza calculatorul, internetul, este benefică elevilor în activitățile școlare și extrașcolare.
Creativitatea matematică evocă, de obicei, o realitate directă, cu situații concrete. Ca și în domeniul artistic, unde aptitudinile artistice se prefigurează de la vârste fragede, la matematică se întâmplă același lucru. Trăsăturile definitorii ale elevilor capabili de performanță sunt: un spirit viu de observație și orientare în mediul înconjurător, gândire logică , dexteritate practică, pasiune pentru matematică, perseverență și putere de muncă.
Putem distinge două tipuri de creativitate: individuală și de grup. La matematică, cele două se întrepătrund. Este cazul activității la Centrul de excelență unde este antrenat creativ un grup, exersându-se în același timp creativitatea fiecărui membru în parte.
Nu trebuie să uităm faptul că matematica este o disciplină bazată pe reflecție, iar elevul nu trebuie lăsat să se limiteze la contemplarea situației în care a fost pus. El reflectează asupra problemelor propuse, imaginează soluții, experimentează, își confruntă diversele soluții sau corectează eventualele erori.
Am experimentat la clasa a VIII-a opționalul „Matematică aplicată”, la care săptămânal am încercat să aduc în prim plan probleme care să ilustreze situații concrete din viața reală, situații în care elevii să aplice noțiunile învățate în săptămâna respectivă. Elevii au avut dreptul de a-și alege anumite teme, proiecte sau activități. Prin libera alegerea conținuturilor, elevii au învățat că școala este un mediu în care părerea lor contează, că sunt importanți și valoroși pentru cei din jur.
Prin organizarea de activități extrașcolare în cadrul proiectului județean „Matematica de vacanță”, potențialul creativ al elevilor a fost cu mult mai multă ușurință observat și valorificat. În timpul vacanței de vară, în tabăra de matematică, elevii au îmbinat în mod plăcut și creativ activitățile matematice cu cele de cunoaștere, creație, dezvoltare personală și comunicare.
Am descoperit că elevii mei își manifestă creativitatea în felul lor propriu. Ca dascăl, îmi încurajez elevii să fie așa cum doresc, să își exprime cu curaj propriile opinii pentru a putea să își manifeste creativitatea și imaginația. Cred în capacitatea profesorului de a visa împreună cu copiii, de a le induce pasiunea pentru matematică, de a-i ajuta să vadă bucuria rezolvării unei „probleme frumoase”.
Bibliografie
1. Cucoș, Constantin (coord.), 1998, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași;
2. Nicola, Ioan, 2000, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București;
3. abcdidactic.net
4. www.genesis.ro/revista-didactica-genesis