La proba de competențe lingvistice, la bacalaureat, elevii primesc un text la prima vedere, individual, urmând ca în termen de 15 minute, să formuleze pe ciornă răspunsuri adecvate conform cerințelor, pe care să le prezinte.
Întrebările posibile sunt formulate astfel:
- Ce se poate deduce despre emițătorul textului? (atitudine, perspectivă, intenții)
- Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
- Ce tip de text este acesta? argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ.
- Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, cu exemple din textul dat.
- Care este opinia ta despre… Motivează-ți răspunsul.
După cum se poate observa, cerințele fac referire la: Factorii comunicării (emițător, receptor etc); Atitudinea/ perspectiva/ intențiile emițătorului; Scopul comunicării; Tipurile de texte (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ); Stilurile funcționale; Elementele de conținut (ideile esențiale din text pe care elevul trebuie să le rețină la finalizarea lecturii. Atenție! Nu se citesc întocmai paragrafele, ci se reformulează, se parafrazează de către elev); Formularea unei opinii argumentate;
Un posibil subiect
SARIDON analgezic
Compoziţie: 250 mg paracetamol, 150 mg propifenazona, 50 mg cafeină.
Indicaţii – Algii: cefalee, dureri de origine dentară, nevralgie, nevrite, dureri postoperatorii şi dureri de origine reumatică; stări febrile: stări gripale etc.
Mod de administrare: Doza unica – adulţi: 1-2 comprimate; copii de vârsta şcolară: 1/2-1 comprimat. Doza unică poate fi repetată de trei ori în cursul a 24 de ore. Comprimatele trebuie luate intregi, cu o cantitate suficient de mare de apă sau alte lichide. Analgezicele nu trebuie luate în doze mari sau timp îndelungat făra a consulta în prealabil medicul.
Reacţii adverse: Saridonul este în general bine tolerat. În unele cazuri izolate au fost observate reacţii cutanate: erupţii, urticarie.
Interacţiuni medicamentoase
Ca şi in cazul altor analgezice, pacienţii aflaţi sub tratament cu Saridon nu trebuie să consume alcool deoarece reacţiile individuale nu pot fi previzibile.
Condiţii de păstrare
Produsul se pastrează la temperaturi sub 30 grade Celsius. Termen de valabilitate: Medicamentul poate fi utilizat numai până la data expirării, marcată pe ambalaj („Exp.”).
(Prospect de prezentare a unui medicament)
[Citește cu voce tare textul]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-ţi răspunsul.
2. Care este opinia ta despre necesitatea citirii prospectului înainte de utilizarea unui medicament? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.
Rezolvare
1.
a. Prospectul este adresat tuturor celor interesaţi de cumpărarea acestui medicament, indiferent de vârstă. De aceea, termenii folosiţi sunt cei uzuali, evitându-se cuvintele specializate, construcţiile contradictorii sau pleonastice, obscuritatea sau ermetismul, dar putem lua în considerare și un receptor specializat, sau în curs de specializare, de pildă medicii, farmaciștii sau studenții.
b. O informaţie indispensabilă pe care emiţătorul o oferă receptorului este prezentarea condiţiilor de păstrare a medicamentului: la temperaturi sub 30 grade Celsius etc. Alături de scopul informativ al textului, este evident şi cel persuasiv. Informarea este obiectivă şi impersonală, iar termenii sunt folosiţi cu sensul lor denotativ. Scopul comunicării îl constituie cunoaşterea compoziţiei medicamentului, modul lui de administrare, indicaţiile şi condiţiile de păstrare.
2. Prospectul unui medicament este un pliant, sau un fel de broşură, în care se prezintă sumar compoziţia acestuia, modul de administrare, indicaţiile şi contraindicaţiile, precum şi condiţiile de păstrare. Astăzi, majoritatea medicamentelor au un astfel de prospect, iar în situaţia în care aceste informaţii nu sunt notate într-un pliant, ele se găsesc pe cutia medicamentului respectiv. Însă, de cele mai multe ori, acestea nu sunt citite decât în momentul în care pacientul resimte reacţiile adverse.
În primul rând, cele mai multe medicamente se eliberează fără reţetă de la medic. Autoadministrarea medicamentelor a devenit astăzi o obişnuinţă. Aceste medicamente pot interacţiona cu altele deja aflate în organism, provocând probleme grave. De aceea, se recomandă citirea cu atenţie a prospectului înainte de folosire. Pentru educarea şi responsabilizarea populaţiei au fost lansate numeroase campanii ale căror sloganuri sunt deosebit de sugestive.
În al doilea rând, unele prospecte sunt prea lungi, altele prea dificil de înţeles. În primul caz, pacientul, chiar conştient de necesitatea citirii prospectului, citeşte rapid informaţiile oferite de furnizori, riscând să treacă cu vederea tocmai informaţiile care l-ar putea interesa în mod direct.
În concluzie, citirea prospectului este obligatorie. Chiar dacă medicamentul a fost prescris de medic, se poate ca acesta să fi omis unele aspecte ale administrării lui, să nu fi precizat contraindicaţiile. Astfel, citirea prospectului nu poate fi decât o completare a informaţiilor oferite de medic. În cazul în care medicamentul a fost cumpărat fără reţetă, nevoia de a se citi prospectul este imperioasă.
Bibliografie
Raluca Iancău (coord)Limba română, evaluarea competențelor lingvistice de comunicare, Editura Aula, București, 2009.