Cadrul didactic organizează întreaga viaţă și activitate a clasei, ia decizii cu privire la tot ce se întâmplă în procesul instructiv – educativ, îşi exercită putere și influențaa asupra principalelor fenomene ce au loc în grup, supraveghează şi îndrumă întreaga activitate a clasei. Scopul educatorului este autoorganizarea atât la nivelul grupului, cât şi la nivelul fiecărui elev.
Interacțiunea permanentă cu elevii este esențială pentru a forma un grup care să colaboreze eficient.
Conducerea eficientă a clasei este dependentă de calităţile psihosociale ale cadrului didactic, de personalitatea fiecărui elev şi de factorii situaţionali ai grupului-clasă. Abordarea integrată a clasei este un demers complex.
De la începutul anului şcolar 2022-2023, sunt dirigintă la o clasă de a VI-a. Cunoşteam elevii care formau clasa. De când ei au fost în clasa a III-a am avut constant activităţi de consiliere şi orientare și, din clasa a V-a, am predat educație socială. Clasa este formată din 21 elevi, dintre care 3 elevi cu CES.
Abordarea pozitivă în sala de clasă a fost o necesitate, dificil de implementat, un proces în plină desfășurare. A se asculta unii pe ceilalţi, a vorbi pe rând, a folosi un ton adecvat reprezintă adevărate provocări. Am stabilit, împreună cu elevii, ca regula primordială: când celălalt vorbeşte, că este cadru didactic sau coleg de clasă, îl ascultăm.
Clasa este formată din 5 fete și 16 băieți. Acum, în clasa a VII-a, reușesc să fie suportivi unii cu ceilalți și au înțeles că este important să fie atenți la nevoile lor și a celor din jur.
La orele de predare şi dirigenţie, am implementat programe educaţionale şi concursuri, concursuri pentru care au fost recompensaţi cu diplome și cu multe încurajări. Am realizat un panou pe holul şcolii cu lucrările lor. Am făcut activități care au implicat creativitatea lor și au fost încântați de ceea ce au realizat. Fac alegeri referitoare la activitățile pe care le desfășurăm. I-am implicat în activități care presupun responsabilitate și i-am încurajat să și greșească.
I-am ghidat spre joc, pentru o învăţare mai facilă. Jocuri cu reguli simple, dar care trebuiau respectate. Regulile le citeam împreună, iar fiecare echipă trebuia să discute de regulile pe care tocmai de aflase sau să mai citească regulile încă o dată cu membrii echipei. Am fost în mijlocul lor pentru a gestiona relaţiile de conflict.
După fiecare activitate, trebuiau să descrie activitatea într-un cuvânt. Au învățat să identifice ceea ce simt și cum să gestioneze ceea ce simt. Am creat o listă cu emoţiile pozitive, iar ei trebuiau să descrie activitatea, ziua petrecută la şcoală printr-un cuvânt pozitiv.
E o muncă continuă pe care o fac zi de zi și care ne oferă satisfacții. Deși există conflicte, copiii încearcă să se accepte, să nu se jignească, să se ajute. Se implică toți atunci când unul are nevoie de sprijin, își trimit temele și au învățat să ceară ajutor. Au nevoie de sprijin, de îndrumare și de un adult care să stea cu ei. Știu să se descurce singuri și o fac uneori.
În funcţionarea clasei de elevi ca grup social şi în dirijarea fiecărei personalităţi din grup în drumul ei spre formare şi afirmare, cadrul didactic are un rol important. El conduce şi decide, organizează şi influenţează, consiliază şi controlează, este model de conduită civică şi morală, este profesionist. Profesorul îşi exercită atributele asupra grupului şi asupra fiecăruia dintre membrii acestuia în parte pentru obţinerea succesului şcolar şi a comportamentelor dezirabile, dirijează relaţiile interpersonale din grup pentru a asigura climatul psihosocial favorabil dezvoltării personalităţii elevilor.
Competenţele comunicative ale elevilor, cu rol esenţial în procesul instructiv – educativ al elevului, se formează în interacţiunea a numeroşi factori de natură psihologică şi psihosocială, factori mânuiţi cu abilitate de către profesor. Dezvoltarea psihică şi psihosocială a copilului permite formarea acestor competenţe, obiectivele învăţământului o pretind, iar comunicarea şi învăţarea şcolară este modelul de realizare a lor. Școala are un rol important în acest proces, fiind în legatură permanentă cu familia elevilor.
Bibliografie
Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2008
Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1997
www.weareteachers.com/classroom-management-techniques/
smartclassroommanagement.com/