Într-o lume marcată de interconectivitate și fluxuri rapide de informație, educația trebuie să evolueze dincolo de predarea pe compartimente rigide, disciplinare spre interdisciplinaritate și digitalizare. Introducerea unor teste standardizate interdisciplinare în învățământul gimnazial, în special pentru elevii de clasa a VIII-a, devine o propunere tot mai discutată. Pentru ca această tranziție să fie eficientă, este esențial ca sistemul de învățământ să pregătească elevii nu doar din punct de vedere al conținutului, ci și al competențelor transdisciplinare, metacognitive și emoționale.
Introducerea abordării interdisciplinare în învățământul românesc a fost conturată încă din OMEN 3371/ 12.03.2013, odată cu apariția planurilor-cadru pentru învățământul primar și introducerea clasei pregătitoare ca noutate ce face tranziția de la grădiniță la școală. Acesta au pus accent pe dezvoltarea de competențe și pe corelații interdisciplinare – ex. Matematică și explorarea mediului, Muzică și mișcare, joc și mișcare Totuși, această direcție nu a fost continuată coerent la nivelul gimnaziului Reforma curriculară începută în 2013 s-a concentrat pe învățământul primar, dar nu a fost urmată imediat de actualizări coerente la gimnaziu. Elevii au trecut dintr-un ciclu bazat pe competențe și interdisciplinaritate într-un altul bazat pe predare fragmentată și evaluare centrată pe conținut neglijând interdisciplinaritatea și evoluția pedagogiei digitale care oferă calitate și inovație în educația generației digitale.
Astfel, necesitatea unei abordări interdisciplinare permite elevilor să stabilească legături între concepte, să rezolve probleme complexe și să înțeleagă lumea într-un mod integrat (Beane, 1997). Un test care combină Limba și literatura română, Matematică, Istorie, Geografie, Biologie, Fizică, Chimie și Educație socială presupune o capacitate avansată de analiză, sinteză și aplicare a cunoștințelor în contexte variate.
Astfel, un exemplu concret de item interdisciplinar care ar putea apărea într-un test combinat și care implică analiză, sinteză și aplicare de cunoștințe din mai multe domenii conform designului instruirii pedagogice contemporane ar putea avea ca si context: Un oraș situat de-a lungul unui râu a înregistrat frecvent inundații în ultimele decenii. Elevii trebuie să analizeze o hartă a reliefului, o statistică a precipitațiilor anuale și să propună o soluție de reducere a riscurilor pentru comunitate.
Pe baza informațiilor oferite, se pot formula următoarele întrebări :
Geografie – Explică de ce orașul este predispus la inundații, având în vedere relieful și regimul precipitațiilor.
Biologie/ Fizică: Menționează două efecte ale inundațiilor asupra ecosistemelor locale și două măsuri de protecție care folosesc principii științifice.
Educație socială/ Istorie: Analizează cum ar afecta comunitatea locală o relocare a familiilor din zona de risc.
Matematică: Calculează probabilitatea producerii unei inundații severe într-un interval de 10 ani, dacă aceasta are o frecvență medie de 1 la 4 ani.
Limba și literatura română: Scrie un text argumentativ de 10–12 rânduri în care să susții, cu exemple din celelalte răspunsuri, necesitatea educației pentru mediu în școli.
Itemii evaluează următoarele competențe:
- Înțelegerea și corelarea informațiilor științifice (biologie -fizică)
- Raționament matematic aplicat la situații reale
- Judecată socială și istorică asupra impactului deciziilor
- Capacitatea de sinteză și exprimare coerentă a unei opinii
Acest tip de item valorifică abordarea integrată, necesară în viața reală, unde problemele nu vin „etichetate” pe discipline. Este nevoie de o strategie pentru pregătirea elevilor prin introducerea progresivă a evaluării interdisciplinare elevii trebuie familiarizați cu structuri de evaluare care combină mai multe discipline încă din clasele V–VII. Acest lucru se poate realiza prin teme comune, miniproiecte sau evaluări sumative integratoare (Drake & Reid, 2018).
Strategia ar putea să implice pedagogia digitală pentru pregătirea elevilor în evaluarea interdisciplinară care să aibă ca scop dezvoltarea la elevi competențe interdisciplinare (gândire critică, sinteză, colaborare, rezolvare de probleme) prin folosirea unor instrumente și metode digitale în cadrul procesului de învățare și evaluare.
Etapele strategiei:
1. Selectarea temelor integratoare (interdisciplinare): Temele organizate în așa fel încât să permită conexiuni autentice între discipline exemple: „Apa în viața omului” (Geografie, Biologie, Fizică, Limba și literatura română)„Orașul viitorului” (Educație civică, Matematică, TIC, Științe) „Alimentație sănătoasă” (Biologie, Chimie, Matematică, Limba română)
2. Utilizarea platformelor digitale de colaborare prin Google Classroom, Microsoft Teams, Padlet, Jamboard sau Moodle – ca spațiu de organizare a proiectelor. Astfel elevii vor lucra în echipe, fiecare având un rol – cercetător, prezentator, editor digital.
3. Activități de învățare asistate digital: webQuest: elevii explorează resurse online ghidate pentru a documenta un subiect., crearea de infografice: folosind Canva sau Piktochart pentru a sintetiza date din mai multe discipline, simulări virtuale: experimente simple (în Fizică, Biologie, Chimie) prin platforme ca Phet.colorado.edu, Quiz-uri interdisciplinare interactive: Kahoot, Quizizz sau Socrative – cu întrebări combinate din mai multe domenii.
4. Evaluare sumativă digitală prin portofoliu digital interdisciplinar: elevii adună produse – prezentări, hărți mentale, fișe de reflecție, calcule, eseuri într-un folder Google Drive sau Seesaw. Apoi prezentare finală: susținerea concluziilor în format video (Folosit: Flip, Canva Video, PowerPoint video), însoțită de o reflecție individuală. De asemenea pott fi util rubricile de evaluare comune: create de profesori din diferite discipline, care evaluează contribuția interdisciplinară (ex: corectitudinea datelor științifice, logica matematică, calitatea exprimării, coerența ideilor).
5. Feedback digital și autoevaluare utilizând formulare Google Forms pentru autoevaluare sau peer review, comentarii directe pe documente digitale sau în timpul videoconferințelor sau a lecțiilor, reflecțiile scrise într-un jurnal digital: „Ce am învățat din acest proiect interdisciplinar?” sunt eficient.
Cele evidențiate anterior au ca rezultate: creșterea motivației prin metode moderne și relevante, formarea de competențe digitale și transdisciplinare, dezvoltarea colaborării, responsabilității și gândirii critice, pregătirea graduală pentru evaluări complexe de tip test interdisciplinar
În același timp, formarea cadrelor didactice pentru colaborare este este fundamentală. Programele de formare continuă trebuie să includă module dedicate designului curricular interdisciplinar și metodelor de evaluare integrată, pedagogiei digitale evaluare și feedback reflecție în pedagogic digitală (Jacobs, 1989).
De asemenea, utilizarea învățării bazate pe proiecte (project based learning) oferă contextul ideal pentru dezvoltarea competențelor interdisciplinare. Proiectele pot aborda teme relevante (ex. „Criza climatică” sau „Apa în viața omului”), integrând cunoștințe din științe, geografie, educație socială și limbaj.
Dezvoltarea gândirii reflexive și metacognitive presupune evaluarea prin reflecție, aceasta este esențială pentru ca elevii să-și înțeleagă propriul proces de învățare și să gestioneze volumul și diversitatea informației (Flavell, 1979). Profesorii pot stimula reflecția prin jurnale de învățare, autoevaluări și discuții ghidate. Prin construirea de sarcini de reflecție pentru a ajuta elevii să-și evalueze progresul în raport cu obiectivele de învățare. Prin crearea de medii de învățare imersive – spații educaționale care utilizează tehnologiile avansate pentru a crea experiențe interactive și captivante. Acestea oferă elevilor să acceseze și să învețe într-un mod mai profund și mai realist: lecții interactive în VR pentru științe, istorie sau geografie, cum ar fi explorarea atomilor, vizitarea orașelor antice.
Simulări și feedback constructiv sistematic ale testelor interdisciplinare, urmate de feedback personalizat, pot reduce anxietatea și îmbunătăți performanțele. Acestea trebuie să fie adaptate nivelului de dezvoltare cognitivă și emoțională al elevilor de 14 ani.
Elevii de clasa a VIII-a pot face față unui test interdisciplinar complex, dar nu fără un efort sistemic coordonat. Predarea integrată, formarea profesorilor, introducerea treptată a evaluării interdisciplinare și stimularea gândirii reflexive sunt esențiale pentru o reformă educațională eficientă. Pregătirea nu înseamnă doar acoperirea materiei, ci dezvoltarea de competențe care să le permită elevilor să înțeleagă, să coreleze și să aplice cunoștințele în mod autentic.
Deși viziunea din 2013 asupra unui învățământ bazat pe competențe și interdisciplinaritate a fost un pas important, tranziția către gimnaziu nu a fost susținută de măsuri concrete, coerente și sistemice. Fără continuitate curriculară, formare, resurse și sprijin instituțional, ideea a rămas la nivel de intenție. O schimbare reală în această direcție ar necesita o reformă amplă, bine coordonată și susținută pe termen lung cu o strategie din care pedagogia digitală să ofere calitate și inovație în educația generației digitale
Bibliografie
1. Beane, J. A. (1997). Curriculum integration: Designing the core of democratic education. Teachers College Press.
2. Drake, S. M., & Reid, J. L. (2018). Integrated curriculum as an effective way to teach 21st century capabilities. Asia Pacific Journal of Educational Research, 1(1), 31–50.
3. Flavell, J. H. (1979). Metacognition and cognitive monitoring: A new area of cognitive–developmental inquiry. American Psychologist, 34(10), 906–911. doi.org/10.1037/0003-066X.34.10.906
4. Jacobs, H. H. (1989). Interdisciplinary curriculum: Design and implementation. Association for Supervision and Curriculum Development.
5. Crăciun, D., Grosseck, G., (2022) Ghid practic de resurse educaționale și digitale pentru instruirea f2f, online și mixtă, Editura Universităţii de Vest din Timișoara, www.researchgate.net/publication/349394100_Ghid_practic_de_resurse_educationale_si_digitale_pentru_instruire_online.
6. Bearman, M., Nieminen, J. H., & Ajjawi, R. (2023). Designing assessment in a digital world: an organising framework. Assessment & Evaluation in Higher Education, 48(3), 291-304. doi.org/10.1080/02602938.2022.2069674.