Bullyingul reprezintă un fenomen complex, cu implicații profunde asupra dezvoltării emoționale, sociale și academice a copiilor și adolescenților. Termenul provine din limba engleză („bully” – agresor) și desemnează un comportament agresiv repetat, intenționat, manifestat în cadrul unei relații caracterizate prin dezechilibru de putere între agresor și victimă. Potrivit lui Olweus , bullyingul presupune trei caracteristici esențiale: intenționalitatea comportamentului agresiv, repetitivitatea acestuia și incapacitatea victimei de a se apăra eficient.
Acest fenomen nu este unul nou, însă în contextul actual a devenit mai vizibil și mai divers, pe fondul schimbărilor sociale și al dezvoltării tehnologiei. Bullyingul afectează nu doar victima, ci și agresorul, martorii și climatul educațional în ansamblu, contribuind la scăderea performanțelor școlare, la apariția anxietății, depresiei și a izolării sociale.
În trecut, bullyingul se manifesta predominant în forme directe, vizibile și ușor de identificat. Cele mai frecvente manifestări includeau agresiunea fizică (lovirea, împingerea, distrugerea bunurilor personale), agresiunea verbală (jigniri, porecle, amenințări) și excluderea socială. Aceste comportamente aveau loc, în general, în spațiul fizic al școlii, în pauze, pe terenul de joacă sau în drumul spre și dinspre școală. Caracterul limitat al interacțiunilor sociale făcea ca fenomenul să fie restrâns la anumite contexte și perioade.
În prezent, bullyingul a căpătat forme mai variate și mai greu de controlat, odată cu dezvoltarea mediului digital. Pe lângă formele tradiționale, a apărut cyberbullyingul, care implică utilizarea tehnologiei (rețele sociale, mesaje, aplicații online) pentru a hărțui, umili sau intimida o persoană. Spre deosebire de bullyingul tradițional, cyberbullyingul are câteva caracteristici distincte: poate avea loc permanent, nu este limitat la un spațiu fizic, poate implica un public larg și oferă agresorului un anumit grad de anonimat.
De asemenea, în contextul actual, formele bullyingului includ agresiunea relațională (răspândirea de zvonuri, manipularea relațiilor sociale), agresiunea psihologică subtilă și marginalizarea intenționată. Aceste forme sunt adesea mai greu de observat, dar pot avea efecte la fel de grave asupra stimei de sine și sănătății mentale a victimei.
Diferența esențială între trecut și prezent constă în amploarea și impactul fenomenului. Dacă în trecut agresiunea era limitată temporal și spațial, în prezent aceasta poate continua în mediul online, afectând victima în mod constant. Astfel, consecințele pot fi mai severe și de durată.
Impactul bullyingului asupra dezvoltării elevilor
Bullyingul are efecte negative semnificative asupra tuturor celor implicați. Victimele pot dezvolta anxietate, depresie, stimă de sine scăzută, dificultăți de concentrare și performanțe școlare reduse. În cazuri severe, pot apărea abandonul școlar sau probleme emoționale pe termen lung.
Agresorii, la rândul lor, prezintă un risc crescut de a dezvolta comportamente antisociale, dificultăți de integrare socială și probleme comportamentale ulterioare. Martorii pot experimenta sentimente de teamă, vinovăție sau neputință, ceea ce contribuie la deteriorarea climatului educațional.
Astfel, bullyingul nu este doar o problemă individuală, ci una care afectează întregul mediu școlar și procesul educațional.
Strategii de prevenire a bullyingului
Prevenirea bullyingului implică adoptarea unor măsuri proactive, care să vizeze dezvoltarea unui climat educațional sigur și pozitiv. Una dintre cele mai eficiente strategii este educația socio-emoțională, care contribuie la dezvoltarea empatiei, a respectului și a abilităților de comunicare.
De asemenea, stabilirea unor reguli clare de comportament și promovarea valorilor precum respectul, toleranța și cooperarea sunt esențiale. Profesorii au un rol important în identificarea timpurie a comportamentelor agresive și în intervenția promptă.
Implicarea părinților reprezintă un alt factor important. Comunicarea eficientă între școală și familie contribuie la identificarea și prevenirea situațiilor de bullying.
Strategii de intervenție și combatere
Intervenția în situațiile de bullying trebuie să fie promptă, fermă și echilibrată. Este important ca profesorii să intervină imediat, să oprească comportamentul agresiv și să ofere sprijin victimei. În același timp, agresorul trebuie consiliat, nu doar sancționat, pentru a înțelege consecințele comportamentului său.
Consilierea psihologică joacă un rol esențial atât pentru victimă, cât și pentru agresor. Aceasta contribuie la dezvoltarea abilităților emoționale și sociale și la prevenirea recurenței comportamentelor agresive.
Programele anti-bullying implementate la nivelul școlii s-au dovedit eficiente în reducerea frecvenței acestor comportamente. Acestea includ activități educaționale, campanii de conștientizare și dezvoltarea unui climat bazat pe respect și siguranță.
În mediul online, este importantă educarea elevilor cu privire la utilizarea responsabilă a tehnologiei și la consecințele cyberbullyingului. De asemenea, raportarea comportamentelor abuzive și utilizarea setărilor de siguranță contribuie la reducerea riscurilor.
Concluzie
Bullyingul reprezintă o problemă majoră a mediului educațional contemporan, cu efecte negative asupra dezvoltării elevilor și asupra climatului școlar. Deși fenomenul a existat și în trecut, formele sale actuale sunt mai complexe și mai dificil de controlat, în special din cauza mediului digital.
Prevenirea și combaterea bullyingului necesită o abordare integrată, care să implice școala, familia și comunitatea. Promovarea empatiei, a respectului și a comunicării reprezintă elemente esențiale în construirea unui mediu educațional sigur.
Prin intervenții adecvate și prin educație, bullyingul poate fi redus, contribuind la dezvoltarea armonioasă a elevilor și la crearea unui climat școlar pozitiv.
Bibliografie
Olweus, D. (1993). Bullying at school: What we know and what we can do. Oxford: Blackwell Publishing.
Smith, P. K. (2014). Understanding school bullying: Its nature and prevention strategies. London: Sage Publications.
UNESCO. (2019). Behind the numbers: Ending school violence and bullying. Paris: UNESCO Publishing.
Kowalski, R. M., Limber, S. P., & Agatston, P. W. (2012). Cyberbullying: Bullying in the digital age. Malden, MA: Wiley-Blackwell.