Prezentul articol fundamentează curricular disciplina opțională integrată „Arta și mișcarea în lumea științelor”, destinată elevilor de clasa a V-a. Pornind de la necesitatea transdisciplinarității în educația contemporană, opționalul propune o abordare inovatoare care valorifică interfața dintre științe, arte și tehnologie pentru dezvoltarea competențelor cheie ale secolului XXI. Structura curriculară detaliată include șase grupe de competențe specifice – de la competențe științifice și de investigare până la gândire critică și responsabilitate civică – operaționalizate prin conținuturi integrate și activități de învățare bazate pe proiect. Strategiile pedagogice promovate (învățare prin investigație, atelier creativ, documentare multimodală) răspund cerințelor curriculare moderne privind activizarea elevilor și dezvoltarea capacității de transfer al cunoștințelor. Sistemul de evaluare formativă și sumativă, centrat pe portofoliu și rubrici, asigură monitorizarea progresului în multiple dimensiuni: rigoare științifică, creativitate artistică, colaborare și reflecție metacognitivă.
Argument
Educația integrată oferă elevilor oportunitatea de a înțelege lumea în mod complex, nu fragmentat. Opționalul „Arta și mișcarea în lumea științelor” pune în dialog limbajele științei și ale artei pentru a facilita învățarea activă, creativă și durabilă. Prin combinarea observației practice, a experimentului simplu, a reprezentării vizuale și a producției multimedia, elevii nu doar acumulează informații, ci construiesc modele explicative proprii, dezvoltă gândirea critică și aptitudini practice necesare în viața cotidiană. Accentul pe documentare vizuală răspunde cercetărilor privind memoria vizuală și crește retenția cunoștințelor. Implicarea în proiecte aplicative (hărți ale ecosistemului şcolii, prototipuri, expoziții) dezvoltă responsabilitate civică, colaborare şi competenţe de comunicare. În plus, integrarea tehnologiei şi prezentarea invenţiilor stimulează curiozitatea şi orientarea spre cariere STEM, iar conţinuturile privind factorii de risc şi protecţie contribuie la formarea unui stil de viaţă sănătos.
Prin urmare, opționalul răspunde cerințelor curriculare moderne: transdisciplinaritate, relevanță practică, dezvoltarea competențelor cheie şi pregătirea pentru evaluările viitoare.
ARIA CURRICULARĂ: ŞTIINŢE
Tipul de opţional: DISCIPLINĂ INTEGRATĂ în cadrul ariilor Ştiinţe şi Tehnologii, ARTE
Durata: 1 an
Număr de ore pe săptămână: 1
Grupul ţintă: clasele a V-a
Instituţia:
Profesor:
Competențe
1.Competențe științifice și de investigare
Observare atentă și descriere a fenomenelor naturale.
Formularea de întrebări științifice simple și realizarea de investigații/experimente de bază.
2.Competențe tehnologice și digitale
Utilizarea tehnologiei pentru documentare (fotografie, înregistrare video, editare simplă).
Prezentarea rezultatelor în formate digitale și tipărite (poster, film scurt, prezentare).
3.Competențe artistice și expresive
Exprimare vizuală și auditivă a fenomenelor științifice (desen, colaj, sunet, mișcare).
Crearea de produse artistice care comunică concepte științifice.
4.Competențe de comunicare și colaborare
Lucru în echipă: planificare, împărțirea sarcinilor și prezentare publică.
Comunicare clară a ideilor și ascultare activă a celorlalți.
5.Competențe pentru sănătate și responsabilitate civică
Înțelegerea impactului factorilor fizici și chimici asupra calității vieții și mediului.
Adoptarea unui stil de viață sănătos și asumarea responsabilității personale pentru protecția mediului.
6.Competențe de gândire critică și rezolvare de probleme
Integrarea informațiilor din discipline diferite pentru a formula explicații coerente.
Aplicarea cunoștințelor pentru a propune soluţii practice la probleme reale (ex.: îmbunătăţirea curţii şcolii).
„Observăm și redăm: Arta fenomenelor”
C1.1. Observare atentă și descriere a fenomenelor naturale;
C1.2. Exprimare vizuală creativă a observațiilor științifice.
Conținuturi:„Observăm și redăm: Arta fenomenelor”
Exemple de activităţi de învăţare
Jurnal vizual al vremii — desen/colaj săptămânal însoțit de scurte note descriptive.
Schiță științifică a unei plante — desen detaliat cu etichetare și scurt text explicativ
C.2.1Realizarea și documentarea unei investigații simple (experiment).
C2.2Transpunerea procesului experimental în producție multimedia.
Conținuturi:
„Culori în mișcare:
Dansul substanțelor”
Exemple de activităţi de învăţare
Experiment „Capilaritate în flori” și înregistrare fotografică a schimbărilor.
Stop‑motion/mini‑film care ilustrează etapa experimentului, cu sunete create de elevi.
C3.1înțelegerea mecanismelor simple și a relației formă‑funcție;
C3.2construire de modele funcționale din materiale reciclate.
Conţinuturi
„Mecanici vii: Formă, funcție și mișcare”
Exemple de activităţi de învăţare
Construcție model: roată‑ax din materiale simple și demonstrație a funcționalității.
Machetă articulată care imită mișcarea unei părți a corpului unui animal, însoțită de scurt poster
C4.1observare și analiză a elementelor ecosistemului local;
C4.2planificare și prezentare a unui mic proiect de îmbunătățire a mediului școlar.
Conținuturi
„Ecosisteme în artă: Comunitatea din jurul școlii”
Exemple de activităţi de învăţare
arta ilustrată a ecosistemului școlii + identificarea elementelor problematice.
Proiect de echipă „Propunere pentru curtea școlii” — plan artistic și afiș de prezentare.
C5.1comunicare multimodală (sunet, mișcare, imagine) pentru transmiterea unui fenomen științific prin lucru în echipă și prezentare publică.
Conținuturi
Sunet și mișcare: Expresii ale științei”
Exemple de activităţi de învăţare
Creare de fragmente sonore inspirate din natură și înregistrare (bază pentru scenografie sonoră).
Mini‑spectacol integrat (sunet + mișcare + proiecții) în care grupurile prezintă unul dintre fenomenele studiate.
Valori și atitudini vizate
- Curiozitate și deschidere către explorare.
- Respect pentru natură și responsabilitate ecologică.
- Rigurozitate în observație și onestitate în raportarea rezultatelor.
- Creativitate și apreciere pentru expresiile artistice.
- Colaborare și respect reciproc în muncă de echipă.
- Perseverență și atitudine constructivă față de greșeli.
- Simț civic — implicare în proiecte pentru comunitate.
- Autonomie în învățare și inițiativă.
Sugestii metodologice
Învățare prin proiect (PBL): proiecte de 4–6 săptămâni care integrează un experiment simplu, documentare și produs artistic (poster, colaj, scurt video).
Observație și jurnal științific: elevii țin jurnale cu observații, întrebări și ipoteze; profesorul modelează limbajul științific.
Atelier creativ: sesiuni practice de reprezentare vizuală (schiță, colaj, infografic) pentru comunicarea rezultatelor științifice.
Învățare bazată pe investigație: mici experimente cu materiale sigure, urmate de discuții ghidate și concluzii.
Învățare colaborativă: echipe mixte responsabilizate prin roluri (coordonator, documentarist, designer, prezentator).
Evaluare formativă și feedback continuu: rubrici clare pentru fiecare etapă și sesiuni scurte de peer‑review.
Integrare digitală: utilizarea resurselor online pentru documentare, platforme simple pentru editare video şi poster (ex.: Canva).
Implicare comunitară: prezentări la nivelul şcolii sau mici campanii locale (afişe, expoziţii în școală).
Modalități de evaluare
Evaluare formativă
Observații directe ale implicării și colaborării în echipă.
Jurnal științific — verificat periodic pentru claritate, rigoare și reflecție.
Feedback peer (fise scurte) după fiecare prezentare intermediară.
Evaluare sumativă (portofoliu final):
Portofoliu echipă (40%): jurnal, documentare, fotografii ale experimentului, produs artistic.
Prototip/experiment demonstrativ (30%): claritate procedurii, rezultate, interpretare.
Prezentare finală (15%): comunicare orală, vizualuri, implicare public.
Auto‑evaluare și reflecție individuală (15%): ce am învățat, ce a fost dificil, ce aș schimba.
Rubrici recomandate (portofoliu):
-
- Originalitate și creativitate (20%) — 4 nivele: excelent / bine / satisfăcător / în dezvoltare.
- Rigoare științifică (20%) — claritate ipoteză, procedură reproductibilă, date coerente.
- Calitate prezentare vizuală (20%) — lizibilitate, estetică, adecvare la public.
- Colaborare și roluri (20%) — echitate în muncă, asumare responsabilități.
- Reflecție (20%) — introspecție, lecții învățate, sugestii de îmbunătățire.
Concluzii
Implementarea opționalului „Arta și mișcarea în lumea științelor” aduce multiple valori adăugate în planul dezvoltării educaționale la nivel micro și mezosistemic. La nivel individual, elevii beneficiază de o experiență de învățare care depășește fragmentarea disciplinară, facilitând construirea unor reprezentări integrate ale fenomenelor naturale și dezvoltarea competențelor transversale esențiale pentru adaptabilitate și reziliență cognitivă. Abordarea integrată stimulează nu doar retenția informațională prin valorificarea memoriei vizuale și a învățării experiențiale, ci și motivația intrinsecă prin conectarea cunoștințelor școlare cu aplicații concrete din viața cotidiană. Pentru cadrele didactice, acest opțional oferă un model de design curricular transdisciplinar replicabil, care demonstrează fezabilitatea colaborării între arii curriculare distincte și utilitatea metodologiilor active în dezvoltarea competențelor complexe. Strategiile de evaluare bazate pe rubrici și portofoliu constituie instrumente practice pentru monitorizarea progresului pe multiple dimensiuni, depășind limitele evaluării tradiționale centrate exclusiv pe cunoștințe declarative.
La nivel instituțional, implementarea acestui tip de opțional contribuie la profilarea școlii ca mediu inovator de învățare, capabil să răspundă cerințelor educației contemporane privind alfabetizarea științifică, creativitatea și competențele digitale. Proiectele comunitare integrate în curriculum (îmbunătățirea ecosistemului școlar, expoziții, campanii locale) transformă școala într-un actor activ în educația pentru cetățenie responsabilă și sustenabilitate. Din perspectivă sistemică, modelul curricular propus alimentează discuția despre reconfigurarea arhitecturii curriculare naționale spre structuri mai flexibile, care permit integrarea organică a ariilor de conținut și eliminarea suprapunerilor redundante. Opționalul demonstrează că transdisciplinaritatea nu reprezintă doar un deziderat teoretic, ci o strategie pedagogică operaționalizabilă, cu impact măsurabil asupra dezvoltării competențelor cheie ale elevilor și asupra calității actului educațional în ansamblul său.
Bibliografie
1. Învățare prin proiecte: diferențierea instruirii pentru secolul XXI, Holm, M., Corwin, 2011.
2. A face gândirea vizibilă: cum promovăm implicarea, înțelegerea și independența învățăceilor, Ritchhart, R., Church, M. & Morrison, K., Jossey‑Bass, 2011 (trad.).
3. Educație socio‑emoțională în școală: ghid practic pentru profesori, D. Popescu, Editura Didactică și Pedagogică, 2019.
4. Artă și cogniție: integrarea artelor vizuale în curriculum, Efland, A. D., Teachers College Press, 2002 (trad.).
5. Proiecte STEAM și implicare socio‑emoțională, A. Munteanu, Editura Didactica Plus, 2020.
6. Predarea pentru creativitate în clasa gimnazială, Craft, A., Corwin, 2013 (trad.).
7.Mindfulness pentru profesori și elevi: tehnici pentru reglare emoțională, S. Matei, Editura
Amaltea, 2018.
8.Cum să proiectezi o lecție PBL, Buck Institute for Education — ghiduri și resurse adaptabile (resurse online).
9.Ghid pentru ateliere creative în școală, I. Popa, Editura Paralela 45, 2017.
10.Evaluarea competențelor socio‑emoționale: instrumente și metode, R. Florescu, Editura Casa Cărții de Știință, 2017.