Aplicarea inteligențelor multiple în cadrul învățământului economic

Una din direcţiile cele mai importante de perfecţionare şi modernizare a procesului de învăţământ o reprezintă depistarea şi stimularea creativităţii la elevi. Dezvoltarea creativităţii la elevi reprezintă o cerinţă socială, datorită dezvoltării deosebite a tehnicii în secolul nostru, de unde cerinţa de progres continuu a vieţii moderne.

Teoria inteligenţelor multiple constituie o altenativă a muncii diferenţiate, o strategie modernă de instruire interactivă care poate contribui la îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Comportamentele specifice celor opt inteligenţe sunt:

  • lingvistică: are vocabular bine dezvoltat; povesteşte ca să explice; participă la dezbateri/ discuţii în grup; scrie cu uşurinţă (poezie/ proză/ articole); citeşte mult; găseşte plăcere în activitatea de lectură; caută cărţi; împrumută cărţi.
  • logico-matematică: traduce ceva într-o formulă matematică; foloseşte analogia pentru a explica; descrie modele de simetrie; compune probleme; demonstrează ceva prin scheme; înţelege cauzalitatea, relaţiile.
  • spaţial-vizuală; desenează pentru a explica/ demonstra; percepe vizual corect din mai  multe unghiuri; se orientează în spaţiu; recunoaşte obiectele din spaţiu;
  • muzicală: dovedeşte sensibilitate la sunete; discerne o varietate de sunete în mediu; creează melodie şi ritm; explică prin melodie şi ritm; confecţionează un instrument şi îl foloseşte pentru a explica ceva; indică modele ritmice;
  • corporal-kinestezică: creează mişcare pentru a explica ceva; controlează mişcarea; mimează uşor; participă cu plăcere la joc de rol; dansează.
  • naturalistă: observă şi notează; clasifică; descrie schimbările din mediul înconjurător; se îngrijeşte de animale, grădini; foloseşte lupa sau binoclul pentru observare; desenează/ fotografiază obiecte din natură.
  • interpersonală: cooperează în grup; manifestă sensibilitate şi atenţie la comportamentele/ motivele/ atitudinile/ sentimentele/ toanele celor din jur; explică/ predă ceva cuiva; foloseşte calculatorul;
  • intrapersonală: stabileşte şi urmăreşte un ţel; ţine un jurnal; descrie calităţile persoanelor care îl ajută să facă ceva; exprimă şi e conştient de diferite sentimente; ştie ce vrea şi ce poate/ nu poate face; ştie încotro să se îndrepte dacă are nevoie de ajutor

Teoria inteligenței multiple a lui Gardner oferă o bază teoretică pentru a recunoște diferitele abilități și talente ale elevilor. Această teorie se bazează pe faptul că unii elevii sunt înzestrați verbal și matematic, iar alții sunt înzestrați în alte domenii, cum ar fi muzica, relațiile spațiale sau cunoșterea interpersonală. Aprofundarea și evaluarea învățării în acest mod permite unui număr mai mare de elevi să participe cu succes la învățarea din clasă.

Deoarece fiecare elev are combinaţii diferite de inteligenţe, care funcţionează în mod complex, profesorii ar trebui să pună accent pe activităţi ce vor încuraja utilizarea, dezvoltarea şi consolidarea lor.

Exemplu
MODULUL 1- Administrarea firmei
CAPITOL: Identitatea vizuală a întreprinderii:
TITLUL LECŢIEI: Elemente specifice identității vizuale: antet, siglă, slogan, etc;
TIPUL LECŢIEI: Lecţie de formare a priceperilor şi deprinderilor
LOCUL DE DESFASURARE: sala de clasă
Cunostinte: Descrierea modalităților de promovare a identității vizuale la nivel de întreprindere.
Abilitati: Identificarea elementelor specifice promovării identității vizuale a unei întreprinderi.
Atitudini: Argumentarea într-un mod independent și rațional, a elementelor de identitate vizuală
STRATEGII DIDACTICE:
• METODE DE ÎNVĂŢARE:
– Metode de comunicarea orală: conversaţia, explicaţia.
– Metode activ participative: joc de rol.
• FORME DE ORGANIZARE:
– Frontal şi individuala;

Momentele lectiei:
1. Moment organizatoric – 2 min
• notarea absenţilor
• verificarea resurselor materiale necesare desfăşurării lecţiei
2. Captarea atentiei – 1 min
• anunţarea titlului lectiei, anunţarea obiectivelor urmărite
• se alege obiectul de activitate al unei firme
3. Formarea echipelor – 2 min
Colectivul clasei este împărţit în patru grupe- în funcție de inteligența emoțională predominantă. Fiecare grupă primeşte cartonaşul cu numele echipei.
Profesorul formeaza echipele astfel: Nr.total elevi: 20 Nr.echipe: 4 /Nr. membrii in echipa: 5
4. Derularea activitatilor – 45 min
Sarcina de lucru este trasată în funcție de stilul de învățare preponderent al grupei respective, astfel:
• Grupa: – Scriitorii –„Inteligenţa verbal- lingvistică”
Cerinta:
• Realizati: un logo pentru firma; enunturi pentru poster care sa evidentieze profilul firmei, obiectului de activitate, produsele realizate de firma.
• Motivaţi importanţa realizarii lucrarii si prezentati oral continutul lucrarii.
• Grupa: – Desingneri-„Inteligenţa spaţială”
• Cerinta: Realizati Sigla firmei, un afis publicitar pentru firma.
• Prezentati oral continutul lucrarii.
• Grupa: Reporterii -„Inteligenţa interpersonală”
Cerinta:
• Realizeaza un chestionar prin care sa adresati câteva întrebări (minim 5) colegilor voştri referitoare la firma, astfel încat să evidențiați obiectul de activitate al firmei si produsele realizate.
• Realizeaza, o reclama si o stire TV/radio care sa promoveze firma de exercitiu.
• Prezentati oral continutul lucrarii.
• Grupa: Evaluatorii -„Inteligenţa logico-matematică”
Cerinta:
• Evaluati comportamentul si activitatea echipelor formate prin realizarea unor grile si a unor bareme de evaluare (funcţie de activitatea trasata, comportamentul, gradul de implicare a membrilor echipei).
• Prezentati oral continutul lucrarii.

Toți ne naștem cu cele șapte inteligențe, dar elevii vor veni la școală cu grade diferite de dezvoltare a acestora. Deci fiecare copil va avea un set personal de puncte forte și de puncte slabe, și astfel se explică de ce este ușor (sau dificil) pentru un elev să asimileze informația când este prezentată într-o anumită modalitate.

Cum elevii nu învață în același mod, ei nu pot fi evaluați după același etalon. De aceea, este important ca profesorii să cunoască „profilul de inteligență” pentru fiecare elev. Cunoașterea felului în care învață fiecare elev va permite profesorului să ia decizii corecte asupra modului de predare și prezentare a informației.

Bibliografie
Bârliba, C., 1990, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București
Cerghit, Ioan, 1993, Didactica, note de curs, Universitatea din București
Moscovici, S., 1997, Psihologia socială sau mașina de fabricat zei, Editura Polirom, Iași

 

prof. Roxana Cîrcotă

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/roxana.circota

Articole asemănătoare