Metodele („odos” = cale, drum; „metha” = către, spre) reprezintă căile folosite în grădiniță de către cadru didactic în a-i sprijini pe copii să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința. Prin intermediul metodelor se formează și se dezvoltă priceperile, deprinderile și capacitățile elevilor de a acționa asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii, formându-și caracterul și dezvoltându-și personalitatea.
Învățământul modern promovează metodele de învăţare active care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei şi ale imaginaţiei. Astfel, sunt preferate metodele moderne euristice de predare-învăţare, deoarece acestea pun accentul pe capacitatea de a pune întrebări şi de a construi răspunsuri; pe cultivarea unor deprinderi, priceperi şi capacităţi intelectuale; pe dezvoltarea gândirii critice şi a creativităţii.
Metodele interactive sunt foarte des utilizate de către cadrele didactice în desfăşurarea la grupă a actului de predare/ învăţare, obţinându-se astfel rezultate deseobite datorită caracterului stimulativ pe care îl au aceste metode în ceea ce priveşte gândirea şi imaginaţia. Metodele interactive de grup încurajează colaborarea şi stimuleză spiritul de echipă, ceea ce oferă copiilor reale premise de socializare şi de dezvoltare a comunicării.
Actul de predare/ învăţare este acceptat cu mult interes de către copii, care vor recepta şi vor utiliza mult mai uşor cunoştinţele deoarece aceste metode oferă toate situaţiile necesare învăţării şi aplicării celor învăţate.
În continuare, voi prezenta câte o metodă interactivă pentru fiecare etapă a desfăşurării activităţii la nivel preşcolar, grupa mare. Tema activităţii: „Lumea dinozaurilor”
Pentru reactualizarea cunoştinţelor se poate folosi metoda „Explozia stelară”. Copiii vor fi împărţiţi în 5 grupe şi fiecare grupă va primi câte o steluţă cu câte o întrebare: „Cine?” „Unde?” „Când?” „De ce?” „Ce?”. Pe un panou se află o stea mare pe care este lipită imaginea unui dinozaur. Fiecare grupă va trebui să formuleze cel puţin trei întrebări despre dinozauri pornind de la întrebarea pe care au primit-o. După formularea întrebărilor fiecare grupă le va adresa celorlalte grupe.
Acesta este o metodă de reactualizare a cunoştintelor, deoarece face apel la cunoştinţele anterioare ale copiilor şi totodată dezvoltă şi comunicarea copiilor prin formularea de propoziţii interogative şi primirea de răspunsuri la acestea. Metoda nu va furniza rezultatele aşteptate de către cadrul didactic în cazul în care copiii nu sunt obişnuiţi cu formularea de întrebări.
Pentru aceeași temă, pentru etapa de dirijare a învăţării, în cardul activităţilor liber alese se poate utiliza metoda „Cubului”. Se vor deschide trei centre: „Bibliotecă”, „Ştiinţă”, „ Artă”.
Feţele cubului vor avea trei culori ce se vor atribui celor trei centre astfel:
– roşu pentru „Bibliotecă”: acestui centru îi vor corespunde acţiunile de „Descriere” şi „Argumentare”;
– verde pentru centrul „Știință”: căruia îi vor corespunde activitățile de „Comparare”, „Asociere”, „Analiză”;
– albastru pentru „Artă”: acestui centru îi va corespunde „Aplicarea”.
La „Bibliotecă”, copiii vor primi imagini cu dinozauri şi mediul lor de viaţă şi pentru „Descriere” li se va cere să „citească” imaginile.
La sectorul „Ştiinţă”, copiii vor primi acelaşi imagini şi vor „compara” dinozaurii după înfăţişarea generală (Ex. mare, mic).
Pentru „Asociere”, li se va cere să găsească asemănările între familiile lor şi cele ale dinozaurilor prezentaţi în imagini, apoi vor analiza factorii de mediu necesari vieţii: hrana (dinozauri ierbivori /carnivori).
La centrul „Artă”, copiii vor primi aceleaşi imagini, dar unele componente lipsesc şi trebuie completate de către copii (Ex: ouăle din cuibul dinozaurilor).
Se revine apoi la „Bibliotecă” şi se „Argumentează”: „De ce nu am putea să trăim în vremea dinozaurilor”?
Metoda poate fi foarte eficientă dacă există comunicare între copii şi poate fi folosită la o activitate de fixare a cunoștințelor.
Tot pentru aceeaşi etapă, în cadrul activităţilor pe domenii experienţiale, se va putea folosi „Tehnica viselor”, o metodă bazată pe meditaţie care stimulează imaginaţia copilului. Am ales ca exemplu activitate integrată DLC+DEC. Joc „Să visăm…”
Copiii sunt asezaţi în semicerc și se va realiza o lectură după imagini, mai precis după un tablou care înfățișează scene din viața dinozaurilor. După terminarea lecturii se va pune în surdină muzică de relaxare iar copiilor li-se va solicita să pună capul pe câte o perinuţă ce se va afla pe măsuţă, să închidă ochii şi să îşi imagineze ce ar face dacă ar fi şi ei în film alături de dinozauri. Copiii sunt lăsaţi câteva minute, apoi educatoarea spune: „Bună dimineaţa, este timpul să ne trezim!”, după care le va da câte o coală şi creioane colorate şi le va cere să deseneze ce au visat. După ce termină desenul, fiecare copil va descrie ce a visat şi apoi a desenat.
Metoda încurajează exprimarea ideilor, gândurilor şi sentimentelor copiilor, dar nu va putea fi folosită cu succes decât la grupe unde copiii sunt mai liniştiţi.
În cadrul aceleiaşi teme, pentru etapa de „Asigurare a retenţei şi transferului” se poate folosi „Harta conceptuală”. Această metodă este un foarte bun instrument de evaluare, dar poate fi utilizată cu succes şi ca instrument de învăţare a unor elemente noi. Fiecare copil va primi câte o fişă ce va avea în centru un dinozaur şi i-se va cere ca prin săgeţi duse spre marginea să deseneze tot ce ştie despre acesta.
Activitatea „Lumea dinozaurilor” se poate încheia prin tehnica „Turul galeriei”, o metodă care stimulează gândirea şi oferă copilului posibilitatea de a învăţa de la ceilalţi copii prin compararea propriei lucrări cu ale celorlalţi. Lucrările vor fi expuse, iar copiii vor analiza şi vor comenta fiecare lucrare, apoi se vor întoarce la locurile lor şi fiecare îşi va reexamina fişa, aducându-i completări.
Metodele interactive stimulează creativitatea, spiritul critic, comunicarea, imaginaţia, cooperarea între copii. Aplicarea acestor metode conduce la realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul actului de predare-învăţare şi totodată oferă copiilor o activitate plăcută.
Alegerea metodelor de învăţământ clasice sau moderne ţine de formarea şi profesionalismul cadrului didactic, de specificul conţinutului de învăţat, de particularităţile preșcolarilor, de timpul disponibil şi de condiţiile materiale.
Bibliografie
Breben, S., Goncea, E., Ruiu, G., Fulga, M., – „Metode interactive de grup-ghid metodic”, Editura Arves, 2002;
Iucu, R., „Instruirea şcolară”, Ed.Polirom, Iaşi, 2001;
Manolescu, M., „Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar”, Ed. Credis, Bucureşti, 2006;
Revista „Învăţământul preşcolar” Nr. 4/2007 şi 1-2/2008.