Activitățile extrașcolare reprezintă ansamblul acțiunilor educative care se desfășoară în afara curriculumului obligatoriu și, de cele mai multe ori, în afara orarului școlar obișnuit. Dacă școala „clasică” se ocupă de baza teoretică, activitățile extrașcolare sunt cele care „colorează” dezvoltarea unui elev, oferindu-i contextul practic în care să-și exploreze pasiunile.
O activitate extrașcolară reușită nu este cea care „arată bine în CV”, ci ceea care îi oferă elevului bucuria de a învăța ceva nou fără teama de a fi evaluat.
Pentru a înțelege mai bine conceptul, iată elementele care definesc aceste activități:
- Caracterul opțional: Elevul alege să participe în funcție de interesele proprii, nu de obligația unei note.
- Flexibilitatea: Nu sunt îngrădite de rigurozitatea unei programe școlare stricte; se pot adapta rapid la nevoile grupului.
- Mediul de învățare: Pot avea loc în școală (cluburi de lectură, cor), dar și în afara ei (muzee, tabere, competiții sportive, voluntariat).
- Accentul pe competențe „soft”: Se concentrează pe inteligența emoțională, lucrul în echipă, leadership și responsabilitate socială.
Activitățile extrașcolare pot fi clasificate în câteva categorii mari, în funcție de obiectivul urmărit în:
- Culturale & Artistice: Teatru, pictură, dans, cor, vizite la muzee sau operă.
- Sportive: Echipe de fotbal, înot, arte marțiale, șah.
- Științifice & Tehnice: Cluburi de robotică, astronomie, concursuri de programare.
- Civice & Voluntariat: Acțiuni ecologice, vizite la centre de bătrâni, strângeri de fonduri.
- Recreative: Tabere, excursii tematice, expediții montane.
De ce sunt esențiale? Dincolo de distracție, aceste activități au un rol critic în formarea personalității:
1. Descoperirea vocației: Mulți copii își găsesc viitoarea carieră prin intermediul unui hobby transformat în activitate constantă.
2. Sănătatea mentală: Oferă o supapă de relaxare și reduc stresul acumulat la orele de curs.
3. Socializarea: Favorizează legături între copii din clase sau medii diferite, bazate pe interese comune, nu doar pe proximitatea băncii.
Activitățile extrașcolare sunt foarte iubite de copii și apreciate de părinți și comunitate , întrucât copiii ies din acel spațiu limitat numit grădiniță și sunt puși în situații de învățare nonformală, prin explorare, descoperire, etalare de atitudini și competențe, depășirea limitelor și înfruntarea emoțiilor.
Dacă spunem activități extrașcolare spunem activități de implicare a copilului în natură, în activități culturale, spectacole de teatru de copii, păpuși, drumeții, vizite la muzee, sere, activități artistice și creative în natură, competiții sportive, concursuri de cultură generală desfășurate în alte unități preșcolare, proiecte educaționale cu implicarea comunității locale, a factorilor de importanță majoră, ca : pompieri, poliție, cabinete medicale, personalități, scriitori, etc.
Rolul acestor activități poate fi împărțit în câteva direcții fundamentale:
1. Dezvoltarea socio-emoțională cu: ieșirea din zona de confort: vizitele în locuri noi (o fermă, o bibliotecă, un parc dendrologic) îi învață pe copii să se adapteze la medii necunoscute. Și interacțiunea diversificată: copiii învață să comunice nu doar cu educatoarea și colegii de grupă, ci și cu alți adulți sau copii, dezvoltându-și empatia și manierele sociale.
2. Stimularea senzorială și cognitivă :învățarea contextuală: Un copil va înțelege mult mai bine ciclul de viață al unei plante dacă merge într-o seră, comparativ cu vizionarea unui desen animat și curiozitatea nativă, aceste activități hrănesc nevoia naturală a preșcolarului de a întreba „De ce?”, oferindu-i răspunsuri palpabile.
3. Dezvoltarea autonomiei și a încrederii în sine-fiecare mică reușită în afara mediului protejat al grădiniței contribuie la formarea unei imagini de sine pozitive.
Autoservirea: În excursii, copiii învață să aibă grijă de rucsacul lor, să se îmbrace singuri sau să își gestioneze micile gustări.
Gestionarea succesului și a eșecului: În cadrul activităților sportive sau artistice, micuții încep să înțeleagă că efortul duce la progres.
4. Descoperirea talentelor timpurii – multe pasiuni de o viață încep la 4 sau 5 ani. Activitățile de tip „opțional” (muzică, pictură, dans, limbi străine) servesc drept un teren de testare. Ele permit părinților și educatorilor să observe înclinațiile naturale ale copilului fără presiunea performanței.
Copiii care iau parte la aceste activități își educă spiritul de interacțiune, relațiile interumane , își dezvoltă capacitățile de observare, memorare și transmitere de mesaje. Prin intermediul acestor activități extrașcolare, copilul preșcolar este pus în fața realității palpabile, în vizită la grădina zoologică poate vedea pe viu ce doar în cărți putea observa și anume animale din diverse zone ale lumii, la sere pot observa dezvoltarea plantelor de la cea mai firavă etapă încolțitul până la recoltarea legumelor și distribuirea lor la locuri de desfacere. Pe scena unui concurs pot pune în valoare potențialul lor artistic, imaginația și creativitatea lor, își pot etala spiritul artistic, ludic, pot fi competitivi ținând cont de finalitatea acestor concursuri/ festivaluri. Prin tot ceea ce fac copiii pe parcursul activităților extrașcolare putem observa o creștere a acestora pe toate planurile, își dezvoltă capacitatea de abordare a situațiilor, își gestionează emoțiile în situații date, pot relaționa non verbal cu membrii grupului pentru o mai mare eficiență în desfășurarea unor activități de teatru, recitaluri, pe timpul unei serbări. Copiii prin drumețiile și vizitele la anumite edificii , muzee, saline, etc stârnesc curiozitatea și interesul pentru cunoaștere, apar de ce-urile? Sunt mereu puși pe explorare, pe aflare de răspunsuri plauzibile, compară situațiile descoperite cu altele deja experimentate, sunt într-o continuă cercetare.
Pe timpul concursurilor interdisciplinare sunt puși față-n față cu competiția, realizează că vor fi cei mai buni doar dacă se vor concentra și vor rezolva sarcinile de lucru. Apare astfel conștientizarea, analiza, comparația și procesele gândirii își fac treaba. Primirea de recompense în urma acestor activități duc la creșterea stimei de sine, a încrederii în forțele proprii, apare dorința de a fi cel mai bun și motivația.
Activitățile extrașcolare sunt astfel percepute ca fiind activități cu un oarecare climat de relaxare, mai tolerante, mai maleabile fără prea multă rigiditate didactică, dar care prin natura lor ajută la desfășurarea actului didactic viitor, copiii fiind mereu puși în situația de a-și reactualiza cunoștințele recurgând la memorie, pentru a aduce exemple și a îmbogăți prezentările făcute de profesor cu propriile exemple de experiențe trăite în cadrul proiectelor extrașcolare.
Pe perioada verii sunt desfășurate ateliere de lectură în aer liber, de pictură, de competiții sportive , unde copiii își dezvoltă capacitățile de literație, simțul estetic și cel artistic, spiritul competițional.
Prin intermediul acestor activități copiii vin în contact cu copii din alte unități școlare, se leagă astfel prietenii, de aici se nasc momente de interacțiune online, prin intermediul cărora, copiii își împărtășesc anumite experiențe, își planifică alte ocazii de a se vedea.
La plecarea la școală un copil care a făcut parte din astfel de proiecte extrașcolare, va fi mai dezinvolt, mai ușor abordabil, capacitatea lui de comunicarea și interacțiune va fi mult mai ușoară iar blocajele și înhibările vor dispărea. Copiii vor fi mult mai deschiși, mult mai dornici de a face lucrurile fără a se împiedica de preconcepții ca „ești mai de la țară” , ori „tu nu știi cu ce se mănâncă…”.
Activitățile extrașcolare fac trecerea mai ușoară a copiilor de la viața clasei la viața socială, de la contactul cu cartea la contactul cu realitatea.
În educația preșcolară, activitățile extrașcolare nu sunt doar „anexe” la programul de grădiniță, ci reprezintă un motor esențial pentru dezvoltarea holistică. La această vârstă (3-6 ani), creierul copilului are o plasticitate uimitoare, iar învățarea se produce cel mai eficient prin experiență directă și joc.
La vârsta preșcolară, rolul activităților extrașcolare trebuie să rămână ludic. Obiectivul nu este acumularea de informație brută, ci crearea unei atitudini pozitive față de învățare și explorare.
Bibliografie
Curriculum pentru educație timpurie 2019
gemini.google.com