Un demers didactic corect, eficient și atractiv presupune în primul rând o cunoaștere temeinică a programei școlare. Fiecare demers didactic reprezintă un „plan de marketing” prin care încercăm să „vindem” cunoștințe, pentru ca la final să obținem un „profit” maxim în abilități și atitudini dezvoltate viitorului absolvent de gimnaziu.
Noua programă școlară accentuează prin fiecare element component competențele pe care le dobândește elevul. Astfel se realizează o trecere lină de la cunoștințe (aspecte teoretice – să știe) la aspectele practice (să facă), de la cantitate (cât) la calitate (cum), de la informații culese, deprinse dezordonat la informații organizate, de la predare la învățare, profesorul fiind puntea de legătură, facilitând astfel învățarea.
Programa școlară, deci și demersul didactic, pune accent pe învățarea centrată pe competențe, adică învățarea centrată pe elev. Astfel, îmi propun ca fiecare elev să fie responsabil de propria învăţare, să se transforme într-o mică „dronă” ce caută și „localizează” cunoașterea focalizându-se permanent pe ea… fiind pilotat cu abilitate, perseverentă, răbdare și calm de mine, profesorul de chimie.
Pentru elevii care au terminat anul acesta clasa a VIII-a timpul parcurs la disciplina chimie a cuprins pauze mari în învățarea activă și conștientă. Au parcurs jumătate din semestrul al doilea online, când se aflau în clasa a VII-a. Au revenit apoi în septembrie 2020 în formula hibrid, dar evenimentele petrecute în școală noastră, în contextul pandemiei, au tăiat și această formă de lucru, reluând activitatea online pentru o perioadă mare de timp. Toate acestea și-au pus amprenta vizibil asupra calității studiului individual. Acest fapt m-a motivat pentru a construi un demers didactic atractiv și pe înțelesul marii majorități a elevilor.
Fiecare clasă de elevi din cele 4 la care am predat în acest an școlar „altfel”, fiecare elev din cele 4 clase a fost mai mult sau mai puțin motivat în a învăța chimia. Unii au făcut eforturi mari pentru a înțelege această materie, alții s-au limitat doar la a fi asistenți pasivi la oră.
În această perioadă am încercat să ating toate cele 8 competențe cheie. Din păcate nu am reușit. Deficitară am rămas la competențele sociale, de sensibilizare și exprimare culturală, dar și la cea legată de spiritul de inițiativă și antreprenoriat.
În schimb am folosit la maxim competența cheie a învăța să înveți, cea care a preluat rolul profesorului. La aceasta s-a adăugat și competența numărul 5-compența digitală. Aceasta din urmă a deschis drumul spre digitalizare, spre folosirea abilităților dobândite în clasele a V-a și a VI-a la realizarea efectivă de proiecte, la utilizarea diverselor platforme de învățare, etc. De asemenea competența de comunicare într-o limbă străină am utilizat-o frecvent prin aplicațiile pe care le-am pus la dispoziție elevilor.
Nu am amintit de comunicarea în limba maternă pentru că de la ea pornesc celelalte competențe, deci eu consider că am valorificat la maxim această competență.
Poate mi-aș fi dorit să utilizez mai mult competențele matematice şi competențe de bază în științe și tehnologii, prin prisma utilizării experimentului la clasă.
Lipsa unor substanțe chimice, a timpului (am alocat o mare parte din numărul de ore pentru activități remediale la unitățile de învătare Calcule chimice pe baza formulei chimice și Substanțe chimice) au făcut ca aceasta competență să fie cea mai vitregită. Norocul meu și al copiilor a fost existența filmelor didactice puse la dispoziție prin intermediul celor 2 manuale digitale avizate, dar și a unor platforme de elearning.
Ce pot să remediez? Pentru viitorii elevi de clasa a VIII-a îmi propun, în măsura posibilităților resurselor materiale, efectuarea de mai multe experimente. Pentru elevii care la anul vor începe ”expediția” în minunata lume a chimiei îmi doresc să găsesc acel echilibru perfect prin care să pot atinge de fiecare dată cele 8 competențe cheie.