Limba română este o limbă cu origine romanică foarte similară cu italiana, franceza, portugheza sau spaniola. Istoria ei poate fi urmărită pe parcursul unor anumite perioade istorice pe care le-a traversat. Spre exemplu, cu 2000 ani în urmă, teritoriul de astăzi al României a fost locuit de daci ale căror preocupări includeau agricultura, viticultura sau creşterea animalelor. Au rămas din acea perioada câteva cuvinte legate de corpul omenesc şi relaţiile familiale (cap, mâna, picior). Însă dacii nu sunt unicii strămoşi ai romanilor şi a limbii. Romanii au jucat un rol important în istoria şi dezvoltarea limbii române atunci când i-au asimilat pe daci încetul cu încetul. Un alt exemplu este cel al slavilor care de-a lungul secolelor VII, VIII şi IX, au venit pe teritoriul actualei Românii. În prezent, limba română este foarte influenţată de franceză şi engleză. Totuşi, în ciuda influenţelor primite, limba română şi-a păstrat originea romanică.
Vocabularul limbii române este format din vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Vocabularul fundamental cuprinde circa 1500 de cuvinte din cele mai uzuale: numele unor obiecte şi acţiuni foarte importante, numele unor alimente, numele părţilor corpului omenesc, numele unor culori importante, numele unor familii şi ale unor rude, cele mai bine reprezentate în vocabular fiind cuvintele de legătură, pronumele, numeralele.
Masa vocabularului cuprinde 90% din totalitatea cuvintelor existente în limba română: arhaisme, regionalisme, termeni de argou, termeni de jargon. Este foarte bine ştiut faptul că limba este în continuă schimbare, schimbare apărută în primul rând datorită dezvoltării tehnologice şi economice. Fiecare epocă a avut neologismele sale: slavonisme, turcisme, grecisme, ungurisme, anglicisme şi americanisme mai recent.
Luând exemplu influenţa limbii engleze, primul fapt demn de menţionat este ca vorbim de un fenomen internaţional. Împrumutul masiv de termeni anglo-americani s-a manifestat după al doilea război mondial în majoritatea limbilor europene şi nu numai. Vorbim de un fenomen explicabil mai ales prin progresul anumitor domenii ale tehnicii. Trebuie subliniat faptul că aceste împrumuturi şi influenţe sunt necesare, chiar pozitive, atâta timp cât nu devin exagerate.
Împrumutul de termeni anglo-americani reprezintă un fenomen desfăşurat în limba noastră mai ales în ultimele decenii. E o pătrundere masivă, care continuă să crească într-un ritm accelerat, dar care îşi găseşte motivaţia în necesitatea de a desemna anumite realităţi extralingvistice. Aceste realităţi au uneori nevoie de termeni neechivoci (în special termeni tehnici ce necesită precizie) pentru a fi desemnate.
Un rol foarte important în difuzarea inovaţiilor lexicale îl are presa, care pe lângă faptulmcă este considerată „ a patra putere în stat”, este şi un important factor cultural-educativ. Prin larga sa audienţă, prin autoritatea pe care o impune, presa scrisă şi audio-vizuală ia parte la „educarea lingvistică” a publicului, dar şi la diversificarea şi difuzarea inovaţiilor lexicale.
Aspectele influenţei engleze în limba română poate fi abordată din perspectiva normativă: pe de o parte norma socio-culturală, iar pe de alta parte normă lingvistică. Norma socio-culturală reglementează motivaţia şi funcţia împrumutului în raport cu specificul unui anumit stil sau registru al limbii. Conform celor două categorii stabilite de Sextil Puşcariu, anglicismele care apar în presa actuală se pot încadra în :”necesare” sau de „lux”.
1. Împrumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unităţi frazeologice care nu au un corespondent în limba română sau care prezintă unele avantaje în raport cu termenul autohton. În acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, brevilocvenţei şi nu în ultimul rând al circulaţiei internaţionale. Ele sunt motivate de noutatea referentului. În acelaşi timp, luăm în calcul şi o motivare denotativă şi, chiar una conotativă(stilistică), în anumite situaţii, chiar dacă mai puţine la număr. Anglicismele denotative nu au, în general, echivalente în limba română, pentru că denumesc realităţi apărute recent în diferite domenii ale culturii materiale şi spirituale.
2. Anglicismele „de lux” sunt împrumuturi inutile, care ţin de tendinţa de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a individualiza lingvistic în acest mod. Asemenea termeni nu fac decât să dubleze cuvinte româneşti, fără a aduce informaţii suplimentare.
Imprumuturile necesare-lista domeniilor
Terminologia economică, financiară, comercială şi a profesiilor
• Baby-sitter,cu sensul generic de „îngrijitor de copii”, apare în anunţurile publicitare cu un sens specializat ce include ”tehnici pentru îngrijirea, supravegherea şi educarea copiilor preşcolari şi şcolari”.
• Broker şi dealer-intermediar.
• Drive-in– cinema, restaurant sau alt local care oferă servicii clienţilor fără ca aceştia să-ţi părăsească maşinile, în timpul unei ştiri fiind numit şi „ fast food la volan”.
• Duty-free-apare ca adjectiv având semnificaţia de mărfuri cumpărate pe aeroporturi, nave sau în avion, la preţuri mici, fiind scutite de taxe. În presa actuală poate apărea şi ca substantiv: taxe de înfiinţare a unui duty-free”.
• Non-profit– care nu caută să obţină profit.
• Rating- categorie, clasificare, clasa rang.
• Tour-operator– companie care organizează şi vinde vacanţe prin intermediul unui agent turistic.
• Voucher– document care poate fi folosit în loc de bani, pentru a plăti ceva.
Terminologia tehnică
• Airbag-pernă gonflabilă destinată să protejeze, în caz de ciocnire, pasagerii de pe locurile din faţă ale unui automobil.
• Hard şi soft-termeni din cibernetică.
• Laptop– calculator portabil.
• Screening– examen medical realizat cu raze X.
• Shipping- expediere de mărfuri cu ajutorul navelor.
• Site- spaţiu, pagina de internet
• Walkman– casetofon portabil cu căşti, la care pot fi ascultate din mers înregistrări.
Termeni din domeniul comunicaţiilor şi presei
• Banner- fâşie lungă de pânză pe care este scris un mesaj, un slogan
• scurt film publicitar difuzat la televizor
• Hot-line-linie telefonică prin care publicul poate contacta poliţia sau alte servicii pentru a da informaţii despre anumite situaţii speciale.
Termeni din domeniul învăţământului şi cercetării
• Curriculum– programa şcolară pentru o anumită disciplină.
• Grant- sumă de bani nerambursabilă acordată unui cercetător indivicual, echipe de cercetare, institut de cercetare pentru realizarea, într-o perioadă de timp determinată, a unei activităţi de cercetare ştiinţifică sau a unei activităţi conexe activităţii ştiinţifice.
• Master –studii aprofundate
Terminologia sportivă
• Snow-board-sportul şi suportul cu ajutorul căruia este practicat.
• Skate-board– sportul practicat cu ajutorul planşei pe role.
• Skate– patinaj pe role.
• Canyoning- sport extrem constând în coborârea pe văile unor torenţi din munţi.
Domeniul vieţii mondene
• Body-obiect de lenjerie intimă
• Bodypaiting– pictură pe corp
• Fan club-un grup organizat, ai cărui membri admiră aceeaşi persoană
• Grill-grătar
• Roll-on– recipient de uz casnic, medical cu bilă
• Stripper- persoană care câstigă bani făcând striptease
• High-life– elită
• Party– petrecere
Anglicismele de lux – lista domeniilor
Termeni din domeniul economic.financiar, comercial, al profesiilor
• Advertising– publicitate
• Agreement- acord financiar
• Showroom –magazin de expoziţie
Termeni din domeniul comunicaţiilor
• Briefing- conferinţă de presă
• Key-speaker- vorbitor principal
Domeniul învăţământului
• Training- pregătie, instruire.
• Item- întrebare, punct dintr-un test
Domeniul artistic
• Band– orchestră, formaţie muzicală
• Performance-spectacol
• Teleplay-piesă de teatru la TV
Domeniul sportiv
• Draftat –transferat
• Pole-position- pozitie de favorit într-o competiţie sportivă
• Soccer-fotbal
Domeniul vieţii mondene
• Fashion-moda
• Make-up- farduri
• Modeling-meseria de manechin
Domeniul gastronomiei
• Snaks-gustări
• Steak-carne pentru friptură
Deşi anglicismele sunt termeni sunt termeni neadaptaţi sau incomplet adaptaţi la sistemul limbii, studiile specializate au pus în evidenţă faptul că, prin caracterul lor regulat şi repetabil, pot fi considerate ca având caracter de normă-fonetică, ortografică, morfologică.
Tendinţa generală a limbii literare actuale este de a păstra împrumuturile din engleză într-o formă cât mai apropiată de cea din limba sursă. Păstrarea aspectului din limba de origine reprezintă şi o condiţie a forţei de sugestie( presa şi limbajul tinerilor).
În cazul revenirii la scrierea etimologică a unor împrumuturi vechi, perfect similare sub aspect fonetic şi grafic reprezintă o dovadă de snobism. Exemple clare întâlnim în presă: leaderul, meeting.
Tot în presa actuală întâlnim tendinţa de imitare a manierei anglo-americane de scriere cu majuscule a cuvintelor din componenţa titlurilor(„Produse Lactate De Cea Mai Înalta Calitate). Probleme de scriere apar adesea în cazul scrierii compuselor englezeşti cu sau fără cratimă, dar şi în utilizarea cratimei în cazul formelor articulate enclitic, flexionate sau derivate. Exemple: skateboard şi skate-board, work-shop şi workshop, punk-ist şi punkist.
O consecinţă a pătrunderii masive a cuvintelor din engleză ar putea fi „subminarea”caracterului flexionar al limbii române prin creşterea numărului adjectivelor invariabile şi ştergerea graniţelor dintre părţile de vorbire.
Definirea sensului împrumuturilor se face, în general, printr-un sinonim sau expresie echivalentă românească. Anglicismul mai poate fi introdus în text după echivalentul sau românesc sau, într-o manieră jurnalistică, prin alternarea termenilor sinonime în titluri şi subtitluri. În asimilarea anglicismelor putem întâni diferite capcane:”falşi prieteni”, construcţii pleonastice, termeni prost formaţi. „Falşii prieteni” desemnează termeni străini cu forma identică sau foarte apropiată, dar cu semnificaţie distinctă faţă de corespondenţele lor româneşti. Exemple:
- a acomoda şi to accomodate ( a asigura cuiva cazarea)
- agrement şi agreement (acord)
- audienţa şi audience (public)
- a observa şi to observe( a respecta o lege, o tradiţie)
- suport şi support (sprijin financiar)
Necunoaşterea sensului unor anglicisme, neatenţia, graba sau neglijenţa generează în presă construcţii pleonastice. Exemple:
- „leadership-ul american la conducerea treburilor parlamentare”(alăturarea unui anglicism şi a echivalentului românesc).
- mijloace mass-media
- hit de mare succes
- conducerea managerială a unităţii.
Părerea mea în ceea ce priveşte această avalanşă de termeni din limba engleză este că nu trebuie să ne lăsăm în totalitate influenţaţi de mass-media preluând fără a cerceta termeni străini inutili. Bucurându-se de un mare succes în faţa publicului larg, mass-media pune în pericol limba română prin introducerea de termeni inutili, fără nicio necesitate.
În concluzie, asistând la o dezvoltare tehnologică fără precedent, la o interculturalitate în plină dezvoltare, nemaiîntâlnită până azi, facilitată de numeroasele canale de comunicare şi răspândire a ideilor, a cuceririlor ştiinţifice, a modelelor comportamentale, a tiparelor culturale, atât oamenii de cultură, cât şi cadrele didactice trebuie să intervină pentru protejarea limbii române.
Exemplu de articol din presa scrisă ce relevă avalanşa împrumuturilor din limba engleză.
„Cei care sunt promoteri sau hostess pot lucra program normal, de luni până vineri, sau numai în week-end”.( Evenimentul zilei-2 decembrie 2008).
Bibliografie
• Academia Română / Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Enciclopedia limbii române, [lucrare colectivă; coordonator: Marius Sala], Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001 [ELR]
• Andrei, Mihail, Iulian Ghiţă, Limba română. Fonetică, lexicologie, morfosintaxă. Sinteze şi exerciţii, Ed. Corint, Bucureşti, 19963 [ed. revizuită şi mult îmbogăţită]