În lumina noii programe de gimnaziu, în cadrul domeniului de conținut Lectură, textul liric se studiază începând cu clasa a VII-a. Fiind un univers al emoțiilor și al sensibilității, textul liric oferă cadrului didactic multiple posibilități de explorare a lumii interioare a elevilor. O oportunitate de a stimula creativitatea și de a genera secvențe de învățare interactive, centrate pe particularitățile individuale ale educabililor este aplicarea Teoriei Inteligențelor Multiple (TIM) în cadrul orelor de receptare a operelor lirice.
Demersul vizează mai întâi realizarea unor chestionare și completarea acestora de către elevi cu scopul identificării inteligenței dominante. Prin aplicarea principiilor TIM în decodarea textului liric se realizează, înainte de orice, un dialog autentic între elevi și opera receptată. De asemenea, se înlătură tendința de uniformizare a educabililor și se pune accent pe potențialul individual, elevii simțindu-se motivați, valorizați și stimulați să se exprime în acord cu propriul univers interior.
Am aplicat această teorie la clasa a VIII-a, în cadrul unei activități de consolidare a cunoștințelor elevilor despre textul liric, pornind de la poezia „Primăvară”, de Ion Pillat.
Grupa I Literații ( inteligența verbal –lingvistică, interpersonală)
Inteligența verbal-lingvistică vizează capacitatea elevilor de a se exprima cu ușurință, de a valorifica valențele lingvistice. Elevii care au acest tip de inteligență dominantă citesc, se exprimă plastic, apelând la jocuri de cuvinte.
Exemple de sarcini de lucru pentru acest tip de inteligență:
1. Explică în 50-80 de cuvinte titlul poeziei, prin raportare la text.
2. Realizează un cvintet având ca termen-cheie Textul liric.
Grupa II Matematicienii ( inteligența logico-matematică)
Inteligența logico-matematică vizează elevii care au abilități de gândire critică, rezolvând cu ușurință probleme. Exemple de sarcini de lucru pentru acest tip de inteligență:
1. Transcrie din textul- suport elementele cosmice și terestre. Reprezintă printr-un grafic interferența planului cosmic cu cel terestru în poezia dată.
2. Exprimă matematic (prin grafice sau prin formule) relația dintre vocea ficțională și natură în poezia citată.
Grupa III Muzicienii (inteligența muzical-ritmică) Inteligența muzical-ritmică dezvăluie legătura dintre muzică și trăiri. Exemple de sarcini de lucru pentru acest tip de inteligență:
1. Recitește primele două strofe ale operei. Realizează un portativ sugestiv pentru trăirile vocii ficționale.
2. Selectează, din text, trei simboluri ale primăverii. Asociază fiecărui simbol câte un instrument muzical, motivându-ți opțiunea.
Grupa IV Ludicii (inteligența kinestezică) Inteligența corporal-kinestezică include elevii care creează mișcare pentru a explica ceva, participând cu plăcere la jocurile de rol sau exprimându-se prin dans. Exemple de sarcini de lucru pentru acest tip de inteligență:
1. Realizează un joc de rol care să sintetizeze semnele sosirii primăverii.
2. Selectează din bol un simbol sugestiv pentru primăvară. Mimează în fața clasei valoarea descoperită.
Grupa V Pictorii (inteligența spațial-vizuală) Elevii la care se manifestă dominant acest tip de inteligență ,,gândesc” în imagini, apelează la desen pentru a explica diferite puncte de vedere, având ușurința de a se orienta în spațiu. Exemple de sarcini de lucru pentru acest tip de inteligență:
1. Imaginează-ți că ești un pictor care creează pe pânză toate imaginile sugerate de poet. Descrie în 3-4 rânduri tabloul respectiv, așa cum ți-l imaginezi.
2. Redactează un poster al figurilor de stil pe care le întâlnești în textul-suport.
Grupa VI Naturaliștii– Inteligența naturalistă-prezintă capacitatea de a rezolva probleme apelând la reprezentări din mediul înconjurător. Exemple de sarcini de lucru pentru acest tip de inteligență:
1. Natura îl învață pe om lecția puterii de regenerare. Pornind de la mesajul poeziei, realizează un decalog al naturii.
2. Realizează un afiș sugestiv pentru modul în care primăvara metamorfozează sufletul privitorului, pornind de la atmosfera sugerată de poezie.
Grupa VII Reflexivii (inteligența intrapersonală) – reflectă capacitatea de autocunoaștere, de a putea înțelege propriile limite, de a conștientiza punctele tari și punctele slabe ale sinelui. Exemple de sarcini de lucru pentru acest tip de inteligență:
1. Redactează un monolog pe tema trecerii ireversibile a timpului, din perspectiva primăverii.
2. Selectează din acvariu cartonașele care redau trăirile provocate de lectura poeziei.
La finalul activității, raportorul fiecărei echipe prezintă modul de rezolvarea a sarcinilor trasate, fișele care conțin răspunsurile fiecărei grupe fiind expuse la tablă și supuse turului galeriei.
În esență, utilizarea acestei teorii într-o lecție de receptare a operei lirice devine o modalitate inedită de a ieși din lumea textului și de a face legături între ideile generate de poezie și propriul sistem de valori. De asemenea, ora devine dinamică, sarcinile de lucru provoacă elevii să caute, să se descopere, să se implice, să iasă din tipare și să fie creativi. Pentru cadrul didactic, rămâne provocarea de a selecta și de a concepe sarcini de lucru adecvate abilităților elevilor.
Bibliografie
- Marcela Claudia Călineci, Otilia Ștefania Păcurari, Cunoașterea elevului, Educația 2000+, București, 2009;
- Limba și literatura română, Manual pentru clasa a VIII-a, editura Art Klett, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Dăvidoiu-Roman, Horia Corcheș, București, 2020;
- Bălan, Bogdan, Boncu, Ștefan, Cosmovici, Andrei, Cozma, Teodor, Crețu, Carmen, Cucoș, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice – Curs elaborat în tehnologia învățământului deschis la distanță, Editura Polirom, Iași, 1998.