Activitatea fizică reprezintă orice tip de mișcare corporală care implică cheltuieli de energie, în timp ce exercițiul fizic constă în mișcări programate și structurate pentru a menține sau îmbunătăți starea fizică. În cazul în care suma activităților fizice nu ajunge la minimul necesar pentru menținerea unei stări bune de sănătate, apare sedentarismul.
Din categoria mijloacelor nespecifice/ asociate ale educației fizice fac parte: condițiile igienice; factorii naturali de călire; mijloacele împrumutate din alte laturi ale educației generale.
„Călirea organismului aplicată corect şi continuu aduce beneficii remarcabile în dobândirea imunității la stres şi efort, în ridicarea rezistenței și imunității fată de viruși şi diverse boli, ajută organismul să se întărească şi-i mențin o stare de sănătate armonioasă.”
Sistemul mijloacelor educației fizice
Mijloacele educației fizice şi antrenamentului sportiv sunt instrumentele cu ajutorul cărora se pot îndeplini şi obiectivele celor două activități. Ele asigură pregătirea subiecților în vederea obținerii unor competențe şi abilități, a capacităților sau performanțelor sportive care aparțin deopotrivă sferei fizice şi psihice a personalității acestora.
În literatura de specialitate sunt menționate o mare varietate de mijloace, utilizarea lor favorizând sporirea eficienței lecțiilor de educație fizică şi antrenament sportiv. de asemenea, ele au o contribuție importantă în mărirea ariei efectelor exercițiului fizic pe plan biomotric şi psihosocial.
Mijloacele sunt instrumente cu care operează cele două procese instructiv-educative (educația fizică şi sportul). Acestea sunt:
- specifice: exercițiul fizic, măsurile de refacere a capacității de efort, aparatura de specialitate.
- nespecifice: factorii naturali de călire, condițiile igienice, elemente împrumutate.
În lecţia de educație fizică, refacerea se realizează prin pauzele dintre repetări, presupunând şi unele măsuri de ordin igienic după terminarea lecției (schimbarea echipamentului, spălat sumar sau duş). În antrenamentul sportiv este necesar să se aplice: dușuri calde, relaxare în căzi cu apă caldă, saună, consumul unor substanțe specifice refacerii rapide etc.
Mijloacele educației fizice şi antrenamentului sportiv s-au diversificat, devenind mai complexe din punctul de vedere al efectelor, datorită pe de o parte dezvoltării gândirii metodice care a imaginat noi combinații de mișcări, aparate, instalații și, pe de altă parte, prin introducerea de noi cunoștințe din alte domenii de activitate.
Mijloacele asociate sunt care vin să mărească efectul mijloacelor specifice, în mod deosebit se crește eficiența exercițiilor fizice. aparțin altor laturi ale educației şi sunt folosite ori de câte ori se consideră că acestea sunt necesare în realizarea obiectivelor educației fizice şi sportului. aceste mijloace pregătesc subiecții din punct de vedere cognitiv, afectiv, moral, estetic, integrând astfel educația fizică şi sportul în sistemul acțiunilor educative, în sens larg.
Factorii naturali de călire – apa, aerul, soarele – combinate cu practicarea exercițiilor fizice duc la îndeplinirea obiectivelor într-un timp mai scurt.
„Factorii naturali de călire implică expunerea rațională a corpului la soare, în paralel cu practicarea exercițiilor fizice în aer curat şi cu folosirea diverselor procedee de fricționări cu apă”. (Șiclovan I, 1988). ,,În acest fel se sporește vigoarea fizică şi psihică a organismului, se îmbunătățește rezistența la diferite boli, se călește organismul. este important să dobândească obișnuința de a se pregăti şi concura în locuri diferite, în condiții diferite de clima fusuri orare. de aceea, se impune necesitatea organizării antrenamentelor în condiții de ploaie, vânt, caniculă, frig excesiv etc.” (Șiclovan I., 1988).
Condițiile (măsurile) igienice se referă la igiena individuală (echipament, alimentație, odihnă, efort) şi la cea colectivă (la baze sportive, instalații, materiale)
Condițiile de igienă implică preocupări ale responsabililor (managerilor) privind crearea unui climat favorabil de practicare a exercițiilor fizice, în ceea ce privește: igiena sălilor de educație fizică, dotarea acestora cu dușuri, instalații de aerisire şi iluminat corespunzătoare, igiena personală (echipament adecvat cerințelor efortului prestat, precum şi asigurarea unui regim rațional de viață în care efortul şi odihna să fie complementare, favorizând astfel volume şi sarcini mari de lucru).
Factorii naturali de călire
Hipocrate a considerat ca pentru menținerea și fortificarea sănătății este indicata practicarea exercițiilor fizice.
Omul are nevoie de adaptare la condițiile de mediu. Capacitatea de adaptare este diferită în funcție de modul de viață, vârstă, sex, de interesul pentru activitatea de călire în diferite perioade ale vieții.
Călirea organismului se realizează prin folosirea sistematică şi zilnică, în orice anotimp al anului a unor proceduri de expunere, după metode științifice, la influențele unor factori naturali: aer, soare şi apă.
Sensul călirii constă în antrenarea aparatului de termoreglare, în dezvoltarea forțelor de protecție a organismului, îndreptate spre factorii mediului ambiant, care au acțiuni nocive.
Călirea organismului trebuie să înceapă încă din copilărie, dar se poate face la orice vârstă.
Nu trebuie să ne limităm la utilizarea unui singur factor de călire, ci să utilizăm cât mai variate moduri şi factori naturali, cum sunt aerul (cald, rece, umed, uscat), apa (rece, caldă, fierbinte, sub formă de dușuri sau băi), soarele, gimnastica şi sportul.
Timpul liber are un loc și un rol foarte important în formarea și dezvoltarea fizică și psihică a copilului. Orice activitate trebuie făcută cu plăcere.
Numai în acest fel, activitățile viitoare pot fi îmbunătățite și recompensate. Prin activitățile din timpul liber, se dezvoltă trăsături pozitive de caracter, dacă acestea au fost bine organizate și trăsături negative de caracter, dacă „jocul” a fost nedirijat sau/și nesupravegheat.
În zilele noastre, datorită unui flux continuu al evoluției economice şi tehnologice, viața se ușurează din punct de vedere al efortului fizic. Din acestă cauză timpul liber existent va trebui exploatat la maximum pentru a compensa lipsa acută de mișcare. Modul în care membrii colectivităților reușesc să folosească timpul liber excedentar, revelează, în ultimă instanță, gradul lor de cultură şi civilizație. Aspectul recreativ al educației fizice şi sportului capătă dimensiuni şi responsabilități deosebite. Dirijarea timpului liber devine un concept fundamental care duce la progresul culturii în cadrul societății și, implicit, la progresul individului.
Activităţile turistice pot constitui un suport real pentru elaborarea programelor extrașcolare educative destinate formării personalității elevilor. Cei care se ocupă de formarea elevilor trebuie să asigure o programare şi organizare judicioasă a activităților turistice în aşa fel încât să poată cultiva în personalitatea elevilor atracţia benefică pentru turism, creându-le în acelaşi timp condiții favorabile dezvoltării spiritului de echipă, atașamentul fată de valorile şi creaţiile umane, spiritul de competiție precum şi calități morale şi de voinţă.
Familia este prima instituţie socială care se ocupă de formarea personalității copiilor şi tinerilor, iar de calitatea acestei formaţii depinde deseori întreaga evoluție interioară a tânărului.
Funcţia formativă a familiei constă în transmiterea primelor deprinderi de viaţă şi a primelor cunoștințe, sentimente sociale şi virtuţi. Alături de şcoală familia, exercită cea mai mare influență asupra copilului. Scopul acţiunilor educative ale familiei şi şcolii este unitar fiind o acțiune comună.
Deplasările turistice școlare sunt activități didactice extrașcolare, organizate de profesori, pe tot parcursul anului școlar.Acestea aduc contribuții importante la cunoașterea și formarea personalității elevilor.
Cea mai atractivă formă de turism școlar este excursia.
Proiectăm desfășurarea unei excursii la munte, deoarece aerul de munte este un factor de călire a organismului, de profilaxie a multor boli şi chiar de vindecare a lor. Aduce beneficii sănătăţii generale, în special celei psihice.
Aerul de munte este intens ionizat, curat şi extrem de benefic suferinzilor de afecțiuni respiratorii. Muntele e un cadru ideal de mișcare, indiferent de vârstă mersul pe jos revitalizează organismul, îl curată de deșeuri şi optimizează activitatea organelor interne. Drumeția pe munte, una dintre activitățile propuse de mine pentru aceasta excursie, reface forțele şi creste capacitatea de muncă, iar frumusețile decorului montan, indiferent de anotimp, oferă trăiri unice, care elimină stresul. Radiațiile solare, mișcarea aerului şi vegetația montană formează un complex de factori biometeorologici care îşi pun amprenta asupra organismului uman.
Ionii negativi sunt molecule de oxigen din aer care au căpătat sarcină electrică negativă. Au viață foarte scurtă, de numai un minut, şi au fost supranumiți şi vitaminele aerului, deoarece stimulează şi armonizează majoritatea proceselor vitale, dar şi pe cele din sfera psihicului şi a emoționalului. În prezența acestor ioni, sistemul imunitar este extrem de activ, asimilația se reglează de la sine, circulația sanguină se intensifică, în timp ce procesele de regenerare sunt stimulate. În prezența acestor ioni, suntem mai bine dispuși, mai atenți, mai vigilenți, mai creativi.
Soarele de munte este foarte puternic, mai ales în ultimul deceniu, de când pătura de ozon s-a redus. Se recomandă ca plaja să se facă din mers sau în picioare, așa încât razele soarelui să atingă corpul oblic, pentru ca efectul să fie moderat. Orele ideale sunt între 9-11 şi 17-19, când soarele este mai blând. Pe lângă bronzul de munte, care este extrem de rezistent, baia de soare elimină din surplusul de greutate, întărește oasele şi dantura, mărește rezistența pielii la infecții.
Programul activităților excursiei la munte – Sinaia:
Ziua I
- Cazare vila Camelia 12,00-13,00
- Servirea mesei la locul de cazare 13,00-13,30
- DRUMEȚIE – URCARE SPRE COTA 1400m, Călirea organismului prin drumetia realizată în mers vioi, în pantă, în aer puternic ionizat, formarea unor deprinderi motrice, Călire prin utilizarea soarelui, aerului puternic ionizat de munte, recreere, relaxare. 14,00-18,00
- Servirea cinei 19,30-20,00
- TENIS DE MASA / Badminton în curtea vilei Camelia. Relaxare, socializare, stimularea calitatilor motrice indemanare, coordonare, viteza. 20,00-21,00
Ziua II
- Înviorare complex de exerciții de Dezvoltare fizică armonioasă, Realizat în aer liber, la primele ore ale dimineții, fortifică, energizează, căleste și asigură un început stimulativ și destins al zilei 7,40-8,00
- Servirea micului dejun 8.00-8,30
- Deplasare cu autocarul spre Bușteni 8,45-9,15
- Urcare cu telecabina la Babele și Sfinx, Destindere, dezvoltare personală, admirarea frumuseților muntelui, descoperirea florei, faunei, educație ecologică. 10,00- 11,00
- Drumeție pe munte, Crucea de pe Caraiman, Călire în aerul oxigenat al muntelui, stimularea motricității, formarea unor deprinderi de deplasare pe munte 11,00-13,00 -13,30
- Servirea dejunului – hrană la pachet 14.00-14.30
- Coborare cu telecabina în Bușteni 15.00
- Deplasare cu autocarul spre casa 15,30-21,30
Concluzii
Activitățile din afara clasei și a școlii, adică timpul liber, trebuie să fie altceva decât activitatea didactică, atât în privința conținutului, a formei de organizare, cât și a metodelor utilizate în petrecerea acestuia.
Rolul excursiei este de necontestat în îndeplinirea obiectivelor de călire a organismului, recreere şi de dezvoltare personală, precum şi mobilizarea elevilor la propria lor formare, solicitându-le procesele cognitive şi stimulându-le participarea activă şi conştientă la activităţi de timp liber.
În urma studierii conţinutului mijloacelor educației fizice specifice și nespecifice, cu aprofundarea factorilor naturali de călire, am proiectat activitățile pe care le-am considerat cele mai eficiente pentru atingerea scopului propus.
Consider că în urma desfăşurării activităţilor din cadrul excursiei la munte, se va realiza călirea organismului cu ajutorul aerului în mod special, dar și al soarelui de munte.
Recomandări
În privința măsurilor igienice aplicabile atât în activitățile curriculare și extracurriculate, recomandăm:
- Măsuri pe care recomandăm a fi întreprinse de profesorul de educație fizică:
- Igienizarea sistematică de două ori pe zi sau de câte ori este necesară, a spațiilor destinate activității de educație fizică și sport.
- Verificarea permanentă a stării de sănătate a elevilor.
- Verificarea echipamentului sportiv corespunzator al elevilor, potrivit condițiilor climatice în care se organizează activitatea.
- Întocmirea unui portofoliu în care profesorul notează tipurile de activități întreprinse cu elevii cu probleme de sănătate, precum și rezultatele obținute cu aceștia și urmărirea lor în anul următor.
- Efectuarea a cât mai multe ore în aer liber, sub influența factorilor de mediu, ce conduc în mod implicit la creșterea gradului de călire al organismului și de refacere în cazul existenței unor deficiențe.
- Respectarea măsurilor igienico-sanitare, la care se adaugă și respectarea unui program de nutritie stabilit cu doctorul de familie (în cazul elevilor supraponderali).
- Convingerea elevilor supraponderali de către profesorul de educație fizică să urmeze cu strictețe regulile de nutriție, dar și de efectuare zilnic a exercițiilor fizice.
Excursiile realizate în zonele montane, oferă posibilitatea de a beneficia de aerul puternic ionizat negativ, de soare și în măsura posibilităților de apa râului de munte, sau de piscina ori parcuri acvatice.
Jocurile sportive, posibil de practicat într-o excursie şi drumeţiile au menirea să-l atragă pe elev spre mişcare în aer liber, îmbinând elementele sportive și de călire în aer liber.
Bibliografie
- LUCACIU GH., (2004) – Activităţi recreative, note de curs
- MAFTEI, I., (2003), ABC turistic montan, Editura Polirom, Iaşi
- ȘICLOVAN I., (1988), Teoria educaţiei fizice şi sportului. Editura Sport Turism,. Bucureşti
- TODEA, S.F., (2002), Jocuri de mişcare, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti
- www.qreferat.com/referate/marketing/CHESTIONARUL-CA-INSTRUMENT-DE-432.php
- www.aspms.ro/articole/820-16promovare02.html
- www.rasfoiesc.com/sănătate/medicina/MOTRICITATEA-ÎN-ETAPA-PUBERTAR78.php