Clasa pregătitoare este tranziţia de mult timp aşteptată între grădiniţă şi şcoală. Deşi la început toţi factorii educaţionali au avut rezerve în ce priveşte utilitatea şi eficacitatea trecerii acesteia la învăţământul primar, pe parcurs s-a dovedit a fi puntea de legătură între preşcolaritate şi şcolaritate.
La momentul apariţiei clasei pregătitoare ca an de studiu care să macheze debutul şcolarităţii, cea mai mare nemulţumire a venit din rândul educatoarelor, dat fiind că vârsta de 6-7 ani, respectiv grupa mare pregătitoare, oferea acestora posibilitatea de a culege roade bogate care să completeze simţitor portofoliile profesionale ale cadrelor didactice.
Introducerea clasei pregătitoare în învățământul primar are o importanță majoră, deoarece asigură trecerea gradată a copilului de la educația din familie și grădiniță la formarea inițială asigurată de școală. Copiii își vor dezvolta capacitatea de a comunica, vor stabili și vor consolida primele contacte cu lumea cifrelor și a literelor, vor învăța să observe mediul înconjurător și să interacționeze cu ceilalți copii și cu adulții prin jocuri didactice, activități în echipă, activități de descoperire, prin desen sau muzică.
Dezvoltarea integrală a elevului de vârstă școlară mică necesită un mod integrat de abordare a activităților de predare-învățare-evaluare prin joc. Prin activitățile desfășurate într-o manieră integrată, cadrul didactic oferă șansa elevilor de a se manifesta liber și creativ și crează un mediu stimulativ și diversificat pentru dezvoltarea personalității lor.
Pentru a asigura un start bun elevilor din clasa pregătitoare, educatoarele au în vedere afirmația lui Claparède – „Jocul este cea mai bună introducere în arta de a munci”.
Jocul este o activitate practicată încă din primii ani de viaţă. Aceasta este o activitate captivantă pentru copii, care presupune o confruntare cu sine şi cu ceilalţi. Din punct de vedere psihologic, jocul este activitatea dominantă atât la grădiniţă, cât şi la clasa pregătitoare. Prin joc, copilul descoperă lumea, manipulează obiectele, dobândeşte cunoştinţe şi încredere în sine. Educatoarea este cea care conduce jocul şi asigură copiilor un mediu plăcut de activare în care să-şi manifeste curiozitatea şi spontaneitatea, în care creativitatea şi experienţa personală să reprezinte elementul principal, şi nu să o îngrădească prin scenarii prestabilite, considerate valabile pentru orice situaţie.
În ciclul preșcolar pregătirea copilului pentru școală este o prioritate, educația la vârste timpurii fiind optimizată și eficientizată pentru aceasta. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocazii oferite de rutina zilnică din grădiniță, de interacțiunea cu ceilalți, de organizarea mediului din grădiniță sau de activitățile și situațiile de învățare special concepute. Realizarea unei continuități între grădiniță și școală are sens dublu, scopul fiind de continuare a dezvoltării copilului și de continuitate a muncii educaționale. Vârsta cuprinsă între 3-5/6 ani este cea care reprezintă cele mai înalte ritmuri de dezvoltare, cea în care se pun bazele viitoarei personalități. Pregătirea pentru școală este susținută de motivația bazată pe interiorizarea intereselor de cunoaștere și de integrarea în școală.
Bibliografie:
Pacearcă , Ş., Burlan , C., Stoicescu , D., Gheorghe , R., Ilea , A., Dorobanţu , G. , (2012). Ghidul cadrului didactic pentru clasa pregătitoare. Bucureşti: Editura Didactica Publishing House