Știm cu toții că alimentația joacă un rol foarte important în menținerea stării de sănătate de-a lungul vieții. O dietă nesănătoasă poate duce la apariția multor boli cronice care ne afectează direct viața. OMS trage un semnal de alarmă privind numărul mare de decese datorat acestor boli cronice. Obezitatea, diabetul zaharat, boli cardiovasculare, cancer, boli dentare sunt doar câteva exemple de boli care afectează tot mai mulți oameni. Cunoașterea și luarea deciziilor, de zi cu zi, în legătură cu alimentația ne privește pe fiecare în parte. Este necesar să înțelegem că o alimentație echilibrată și un stil de viată activ ne pot îmbunătății starea de sănătate, inclusiv starea de bine! Suntem ceea ce mâncăm!
Principala sursă de energie, indispensabilă corpului uman este alimentația. Procesele vitale se desfășoară pe baza substanțelor nutritive din alimente. Prin transformarea și metabolizarea acestor substanțe nutritive, asimilarea și dezasimilarea continuă, oferă materiei vii energia necesară întreținerii vieții și elementele materiale refacerii structurilor celulelor uzate. Energia este folosită atât în condiții de repaus cât și în condiții de efort.
Substanțele nutritive din alimente au rol plastic, energetic și funcțional. Pentru ca organismul să funcționeze corect trebuie să se realizeze un echilibru energetic. Între ceea ce primește și ceea ce pierde de la mediul ambiant, să fie într-un bilanț echilibrat. Astfel alimentele trebuie să conțină toate trofinele esențiale, adică principii alimentare, și să fie în cantitate suficientă pentru asigurarea energiei necesare funcționarii. Dacă rația alimentară este optimă, organismul poate folosi cât are nevoie pentru funcționare, iar restul poate depozita pentru necesitățile viitoare.
Alimentația, ca să fie optimă, trebuie să asigure un aport minim de: glucide, lipide, proteine, vitamine, minerale, apă și celuloză. Alegerea alimentației trebuie făcută obiectiv, astfel încât rația alimentară sa fie în concordanță cu necesitățile fiecărui individ în parte. Criteriile subiective precum gustul sau aroma alimentelor, nu ar trebui să fie factorul principal atunci când facem alegerea alimentelor ingerate. De foarte multe ori hrana necorespunzătoare ne poate face rău, chiar dacă nu imediat, în loc să ne ajute să fim sănătoși și să ducem o viață echilibrată fără boli. Stilul de viață din ultimii ani s-a schimbat foarte mult, față de ce se întâmpla în urmă cu câțiva ani. Acum avem o varietate mare de produse alimentare din care să alegem, însă nu toate satisfac nevoile organismului, din contră îi pot face rău, dacă nu asigurăm rația de substanțe nutritive necesare.
Glucidele, pe lângă rolul energetic, participă și la alcătuirea membranelor celulare, a țesutului conjunctiv și de susținere, a țesutului nervos, precum și a unor componente cu rol funcțional de bază, cum sunt hormonii, enzimele și anticorpii.
Lipidele alimentare sunt alcătuite din molecule de acizi grași esterificați sub formă de trigliceride și fosfolipide. În zilele noastre există mai multă hrană, oamenii mănâncă mai mult și nu mai au atât de multă activitate fizică ca în trecut. Astfel, oamenii stochează semnificativ mai multă grăsime decât au nevoie – sub forma de trigliceride. Pe de altă parte există și cazuri când aportul de lipide este prea scăzut, fie din cauza unor trenduri noi, fie datorită sărăciei, când oamenii nu își permit să consume grăsimi de calitate. Astfel pot apărea dereglări la nivelul organismului datorate unui aport prea crescut sau prea scăzut de lipide.
Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi. Ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din greutatea uscată. Practic nu se concepe viață fără proteine.
Aportul de nutrienți este corespunzător sau nu, în funcție de deciziile pe care le luăm zilnic, cu privire la alimentația noastră. În concluzie consider că este necesar să ținem cont de câteva recomandări nutriționale pentru a menține o stare de echilibru a sănătății noastre. Este recomandat: să consumăm alimente cât mai variate, să ne menținem greutatea normală, potrivită vârstei și sexului nostru, alimentele consumate să fie superioare din punct de vedere calitativ, să consumăm o cantitate mare de fructe, legume și cereale, să consumăm cantități mici de grăsimi, produsele zaharoase rafinate să fie consumate ocazional, să ne menținem echilibru între aportul alimentar și activitate fizică și bineînțeles să ne păstrăm plăcerea de a mânca.
Pe baza cunoștințelor acumulate în anii petrecuți în facultate, am realizat un opțional la biologie, pentru clasa a VI-a, când se vorbește despre sistemul digestiv, cu titlul „Suntem ceea ce mâncăm”, unde sunt incluse principiile sănătoase din alimentație, pe înțelesul copiilor.
Bibliografie
1. Extras din lucrarea de diplomă “ Metabolismul intermediar și energetic la om”, Profesor: Bularca (Solomon) Maria, Coordonator: S.L. dr.ing. Nica Aurelia
2. Apostol, I., Haulică, I, și al., 2007, Fiziologia umană, Ed medicală, București, pag.543-560;
3. Arhur, C., Guyton, M.D., 1997, Fiziologie. Fiziologia umană și mecanismele bolilor, Editura Medicală, Amaltea W.B Saunders, pag. 459-488;
4. www.fao.org/3/a-as693o.pdf, data accesării 25.09.2022
5. old.ms.ro/documente/Ghid1_8318_6022.pdf, data accesării 15.09.2022