Calitatea procesului de predare-învățare la disciplina istorie depinde, în mare măsură, de capacitatea cadrului didactic de a selecta și de a adapta strategii didactice care să stimuleze gândirea critică, participarea activă și construcția colaborativă a cunoașterii. Prezentul articol propune o analiză aplicată a metodei fishbowl (tehnica acvariului) în contextul orelor de istorie din ciclul liceal, evidențiind atât fundamentele teoretice ale învățării prin colaborare, cât și modalitățile concrete de implementare. Sunt prezentate două scenarii didactice detaliate – pentru clasa a X-a, pe tema Primului Război Mondial, și pentru clasa a XI-a, pe tema migrațiilor contemporane – însoțite de un model de fișă de observare. Demersul vizează să ofere profesorilor de istorie un instrument metodologic operaționalizat, care să sprijine dezvoltarea competențelor social-civice ale elevilor concomitent cu aprofundarea conținuturilor disciplinare.
Învățarea prin colaborare propune o serie de metode și tehnici menite să optimizeze calitatea învățării, implicându-i activ pe elevi în procesul propriei formări. Cele mai cunoscute metode sunt: mozaicul, fishbowl (tehnica acvariului) și turul galeriei.
Fishbowl sau tehnica acvariului
Este o metodă interactivă care urmărește ca elevii implicați să fie puși, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte, participanți activi la o dezbatere, iar pe de altă parte, observatori ai interacțiunilor care se produc cu alți colegi. Pentru aceasta, scaunele din sala de clasă vor fi așezate în două centre concentrice (unul dintre cercuri incluzându-l pe celălalt). Această operațiune se va face în pauza dintre ore, astfel încât, în momentul în care elevii intră în clasă, ei își vor alege singuri scaunul unde doresc să se așeze. Ar fi indicat prezența unui al doilea cadru didactic cu rol de observator, care se va așeza undeva în exteriorul cercurilor, urmând să înregistreze anumite preferințe comune pentru anumite scaune; va corela aceste alegeri cu informațiile pe care le deține despre participanți, va urmări modul în care vor fi rezolvate eventualele conflicte legate de acest subiect etc.
Elevii aflați în cadrul cercului interior primesc un timp de 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată. Conversația trebuie să fie animată, după ce participanții au stabilit, împreună cu profesorul, câteva reguli de bază, specifice momentului respectiv al activității. Nu trebuie uitat faptul că această metodă presupune utilizarea avantajelor lucrului în echipe, cu participarea simultană a întregii clase.
În timpul discuției ce are loc în cercul interior, elevii care s-au așezat în cercul exterior au, de asemenea, la dispoziție 8-10 minute în care ascultă ce se discută în cercul interior, fac observații privind modul în care se relaționează în acesta, gradul de stabilire a consensului, modul în care se dezvoltă microclimatul, apariția conflictului și tipul de strategii adaptate de colegii lor din cercul interior pentru a le rezolva. Pentru aceasta, profesorul le oferă fișe de observare construite în acest scop, care vor conține rubrici în care elevii pot nota modul și gradul de contribuție a celor din cercul interior la rezolvarea cazului, a ideii respective, în care să menționeze sentimente, tipuri de reacții, amploarea acestora, modul în care fiecare a încurajat contribuția celorlalți, tipul de concluzionare folosit etc.
Ulterior, după ce elevii din cercul exterior și-au expus observațiile, urmează schimbarea locurilor între cele două „cercuri”. Se pornește cu o altă idee controversată, pe care cei aflați acum în cercul interior trebuie să o discute. Elevii care s-au mutat în cercul exterior primesc și ei fișe de observație.
Utilizând această metodă, profesorul va avea mai multe roluri: observator, motivator, ghid, facilitator, consultant, suporter, mediator și coordonator.
Avantajele metodei fishbowl sunt destul de numeroase:
- formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă ;
- formarea și dezvoltarea capacității reflective;
- dezvoltarea gândirii critice și creative;
- dezvoltarea competențelor de relaționare și comunicare;
- dezvoltarea capacităților de negociere și de mediere a conflictelor;
- dezvoltarea inteligenței interpersonale;
- participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;
- dezvoltarea unei atitudini pozitive față de învățare;
- consolidarea încrederii în propriile forțe;
- formarea și dezvoltarea capacității de cooperare, a spiritului de echipă etc.
În absența unei monitorizări atente a lucrului în echipe, este posibil să se manifeste anumite limite în utilizarea acestei metode: abordarea superficială a materialului de studiu, înțelegerea și însușirea greșită a unor idei sau concepte, apariția unor conflicte între membrii grupurilor sau crearea unui climat educațional caracterizat printr-o aparentă dezordine.
Pentru metoda fishbowl, propunem tot două exemple de aplicare la lecțiile de istorie din ciclul liceal.
1. Clasa a X-a
Unitatea de învățare: Marile conflicte ale secolului XX
Lecția: Primul război mondial
Competențele specifice vizate:
1.5 Examinarea consecințelor directe și indirecte ale acțiunii umane;
2.1. Recunoașterea și acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor și proceselor istorice.
Etapele activității:
a) Dispunerea mobilierului
Înainte de intrarea elevilor în sala de clasă, scaunele vor fi așezate în două cercuri concentrice.
b) Constituirea grupurilor de participanți
Elevii sunt invitați să aleagă scaunul unde doresc să se așeze. Participanții aflați în cercul din interior vor constitui grupul de discuție, iar cei plasați în cercul exterior grupul de observatori.
c) Prezentarea sarcinilor de lucru și stabilirea regulilor
Elevii din cercul interior vor dezbate, timp de 8-10 minute, următoarea problemă: Putea fi evitat Primul război mondial? (elevii cunosc cauzele care au dus la declanșarea acestui război)
Profesorul comunică elevilor din grupul de discuție câteva reguli de bază: susținerea unor idei pe bază de argumente, exprimarea acordului cu alt vorbitor necesită precizarea unor argumente concrete, exprimarea dezacordului presupune respectarea aceleiași condiții (se pot stabili, de comun acord cu elevii, și alte reguli).
Elevii din grupul de observatori vor primi fișe de observare în care vor nota aspecte privind relațiile dezvoltate în grupul de discuție, contribuția fiecărui elev din cercul interior la dezbatere, consensul sau conflictele generate de problema analizată, modalitățile de reparare a acestora, reacțiile participanților la discuție etc.
d) Realizarea sarcinilor de lucru (dezbaterea și observarea)
Elevii din cele două grupuri realizează sarcinile primite: dezbaterea problemei propuse, respectiv completarea fișelor de observare.
e) Prezentarea observațiilor
Elevii din cercul exterior prezintă profesorului datele înregistrate în fișa de observare.
f) Inversarea rolurilor (și reluarea etapelor 3-5)
Elevii vor schimba locurile, iar profesorul va lansa o altă problemă de discutat: Tratatele de la Paris (1919-1920) pot fi considerate o cauză a declanșării celui de-al Doilea Război Mondial?
Elevii din cercul interior o vor dezbate, iar cei din cerul exterior vor primi fișe de observare.
Pentru elevii din grupul de discuție vor fi necesare diverse acțiuni specifice, precum ascultarea activă, reflecția, analiza, compararea, argumentația, rezolvarea, asocierea, sinteza, explicația, medierea etc. Elevii din grupul de observatori vor realiza următoarele acțiuni: ascultă, observă, analizează, compară, descrie, reactualizează, sintetizează, evaluează, formulează aprecieri, expun, explică. Profesorul își va asuma următoarele roluri: observator, motivator, ghid, facilitator, consultant, suporter, mediator, coordonator etc.
2. Clasa a XI-a
Unitatea de învățare: Oamenii, societatea și lumea ideilor
Lecția: Migrații în lumea contemporană
Competențele specifice vizate:
1.3. Compararea unor opinii și argumente diferite referitoare la o temă de istorie;
2.1. Cunoașterea și asumarea valorilor democratice
Etapele activității:
a) Dispunerea mobilierului
Înainte de intrarea elevilor în sala de clasă, scaunele vor fi așezate în două cercuri concentrice,
b) Constituirea grupurilor de participanți
Elevii sunt invitați să aleagă scaunul unde doresc să se așeze. Participanții aflați în cercul din interior vor constitui grupul de discuție, iar cei plasați în cercul exterior grupul de observatori.
c) Prezentarea sarcinilor de lucru și stabilirea regulilor
Elevii din cerul interior vor dezbate, timp de 8-10 minute, următoarea problemă: Care sunt avantajele migrației contemporane pentru țara în care vin migranți?
Profesorul comunică elevilor din grupul de discuție câteva reguli de bază: susținerea unor idei pe bază de argumente, exprimarea acordului cu alt vorbitor necesită precizarea unor argumente concrete, exprimarea dezacordului presupune respectarea aceleiași condiții (se pot stabili, de comun acord cu elevii, și alte reguli).
Elevii din grupul de observatori vor primi fișe de observare în care vor nota aspecte privind relațiile dezvoltate în grupul de discuție, contribuția fiecărui elev din cercul interior la dezbatere, consensul sau conflictele generate de problema analizată, modalitățile de reparare a acestora, reacțiile participanților la discuție etc.
d) Realizarea sarcinilor de lucru (dezbaterea și observarea)
Elevii din cele două grupuri realizează sarcinile primite: dezbaterea problemei propuse, respectiv completarea fișelor de observare.
e) Prezentarea observațiilor
Elevii din cercul exterior prezintă profesorului datele înregistrate în fișa de observare.
f) Inversarea rolurilor (și reluarea etapelor 3-5)
Elevii vor schimba locurile, iar profesorul va lansa o altă problemă de discutat: Care sunt dezavantajele migrației umane contemporane pentru țara din care pleacă migranții?
Elevii din cercul interior vor dezbate problema, iar cei din cerul exterior vor primi fișe de observare.
Propunem și un model de fișă de observare pe care elevii din grupul observatorilor vor trebui să o completeze. Pe baza acestor fișe, elevii se pot evalua între ei, iar profesorul le poate folosi pentru evaluarea de la sfârșitul activității.
Model de fișă de observare
1. Contribuția elevilor la dezbaterile din cercul interior (numiți trei elevi care s-au implicat cel mai mult în discuții și trei elevi care au avut un aport minim în cadrul dezbaterii):
Elevi evidențiați: 1 …………………………………………………………………….
2 …………………………………………………………………….
3 …………………………………………………………………….
Elevi mai puțin implicați: 1 …………………………………………………………..
2 ………………………………………………………….
3 ………………………………………………………….
2. Observații personale despre nivelul discuțiilor din cercul interior (Au fost expuse idei pe bază de argumente? Cei care criticau o idee aveau argumente bine exprimate? Discuțiile s-au purtat într-un limbaj adecvat unei discuții serioase? etc.). Aceste observații vor fi generale, pentru întregul grup de discuție (nu individuale).
3. Care idee discutată în cercul interior v-a atras atenția în mod deosebit? Menționați și numele elevului care a emis acea idee.
Concluzii
Integrarea metodei fishbowl în demersul didactic la disciplina istorie reprezintă mai mult decât o opțiune metodologică inovatoare – ea constituie o practică pedagogică fundamentată pe principiile constructivismului social și ale învățării experiențiale. Prin structura sa duală, care alternează rolurile de participant activ și de observator reflexiv, metoda creează condiții favorabile pentru dezvoltarea simultană a competențelor cognitive de ordin superior (analiză, sinteză, evaluare critică) și a competențelor transversale esențiale, precum comunicarea argumentată, negocierea și rezolvarea constructivă a conflictelor. Aceste achiziții depășesc granițele disciplinei, pregătind elevii pentru participarea responsabilă la viața democratică.
Din perspectiva profesorului de istorie, adoptarea metodei fishbowl implică o reconfigurare semnificativă a rolului tradițional: de la transmițător de cunoștințe la facilitator al unui mediu de învățare activ și reflexiv. Această tranziție presupune o proiectare didactică riguroasă – inclusiv elaborarea unor instrumente de observare și evaluare adecvate – dar și disponibilitatea de a gestiona dinamici de grup complexe și imprevizibile. Investiția metodologică se justifică prin beneficiile pe termen lung: elevi mai autonomi în construcția propriei cunoașteri, mai capabili să colaboreze și să argumenteze, și mai conștienți de relevanța studiului istoriei pentru înțelegerea lumii contemporane.
Bibliografie
1. Bocoș Mușata-Dacia, Instruirea interactivă, Iași, Editura Polirom, 2013.
2. Pânișoară Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă, ediția a III-a, Iași, Editura Polirom, 2006.
3. Oprea C. L., Strategii didactice interactive, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2006.