EDICT

Preocupările internaționale recente privind violența în societate au inclus și problematica violenței în școală, subliniindu-se faptul că școala este o parte integrantă a comunității. Cifrele disponibile la nivel internațional au determinat aprecierea fenomenului de bullying, împreună cu stilul de educație parentală, ca factor de risc fundamental pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților și pentru dezvoltarea optimă a potențialului lor de învățare academică și funcționare socială. Prin dimensiune și severitatea consecințelor pe care le generează pentru sănătatea copiilor, fenomenul de bullying este abordat în numeroase țări europene ca o problemă de sănătate publică.

Barldy și Farrington (2011) precizează că „cele mai eficiente și cuprinzătoare strategii sunt cele care implică întreaga școală pentru a schimba climatul școlar și normele de comportament”.  Barldy și Farrington (2011, 43)

Programul lui Оlweus de prevenire a fenomenului bullying, este cel mai bine documentat program și este implementat în câteva sute de școli din întreaga lume. Pe baza acestui program, Stevens, De Вourdeaudhuij, Van Оost (2000) au dezvoltat  “Programul de intervenție anti-bullying din școlile flamande”.

Acesta include:

• activități de intervenție – pentru părinți și profesori, ca acțiune la nivel de școală.
• activități pentru grupurile de colegi, ca acțiune la nivel de clase.
• activitățile legate de curriculum pentru grupurile de elevi
•  activități individuale centrate atât pe elevii agresori cât și pe cei victimizați.

În urma aplicării programului, s-a obținut o scădere a frecvenței comportamentelor de tip bullying la clasele mici, dar nu și la cele mai mari.

Bullying-ul este prezent în fiecare școală,  dar ce contează și ce diferă semnificativ între școli este modul în care acestea îl gestionează în practica de zi cu zi.

După ani de cercetări și diferite studii, modelul de prevenire al lui Olweus este încă singurul cu cele mai multe rezultate pozitive. Modelul de prevenire a bullying-ului care implică întreaga școală se bazează pe patru principii cheie care ar trebui respectate de către toți adulții:

1. arată căldură și interes pozitiv și implică-te în viețile elevilor;
2. stabiliți limite ferme pentru comportamentul inacceptabil;
3. folosiți în mod consecvent consecințe negative nefizice, neostile atunci când sunt încălcate regulile;
4. acționați ca autorități și modele pozitive (Оlweus, 1993, 2001; Оlweus et al., 2007)

La fel cum fenomenul de bullying apare ca un model în cadrul școlii, climatul social al grupului poate fi eficient în înlocuirea bullying-ului cu o dinamică pozitivă și cu clădirea unor relații. Munca elevilor în grup nu doar încurajează majoritatea pasivă să-și înceteze atitudinea de acceptare tacită a fenomenului de bullying, ci și să susțină victimele în mod activ și să reducă efectele violenței.

Una dintre tacticile cele mai interesante și utile este exprimată foarte bine de către D. Olweus care afirmă că pentru stoparea violenței toată lumea trebuie să fie implicată. Vorbim de faptul că, școala, profesorii, elevii și personalul auxiliar trebuie să colaboreze pentru a face din spațiul școlar o zonă sigură. Nu sunt suficiente doar niște semnale verbale de alarmă trase de față cu toți elevii școlii. Сele mai multe beneficii în ceea ce privește eliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele metode non-formale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate avea, abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de consiliere și orientare, organizarea de seminare și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică. ( Withson, S., 2016)  Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar, mediator școlar, supraveghetor , părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra unui coleg.

Cu toții ne dorim școli în care relațiile de colaborare, colegialitate și prietenie primează. În fond, vorbim despre locul în care copiii obțin deprinderi esențiale și dezvoltă relațiile definitorii pentru viitorul lor. Este necesar ca școala să rămână mediul sigur și prietenos unde  copiii obțin cunoștințe și deprinderi esențiale și dezvoltă relații definitorii pentru viitorul lor.

În demersul educației nonviolente, ar trebui să se cultive elevilor deschiderea către alte puncte de vedere cum ar fi, încredere mutuală, empatia, respectul pentru celălalt, acceptarea diversității, dorința de a împărtășii din cunoștințele și competențele câștigate colegilor, încrederea în forțele proprii și în posibilitatea de a evolua ca persoană, posibilitatea de dezvoltare personală. Strategiile  de prevenire și combatere  a evenimentelor violente din școli presupun activități pe termen  mediu și  lung și acțiuni de urgență pe termen scurt, în perspectiva obținerii unor reacții responsabile din partea celor implicați în vederea construirii unui mediu stabil în care copilul să-și poată dezvolta armonios personalitatea.

Bibliografie

1. Gălеscu, Laura. (27 nоiеmbriе 2014). „Fеnоmеnul bullying. Се еstе și cum sе manifеstă în șcоli”. DС Νеws., accеsat de la 1 februarie  2017;
2. Iоssifоv I (2016). Вullγing at Schооl: What Dо Сhildren Ηave tо Saγ abоut It?, EU.    Ed. Daphne;
3. Jigău M, Liiceanu A, Preoteasa L. ( 2006). Violența în școală. București.  Ed Alpha;
4. Long, N., Wood, M., Fecser, F. (2001). Life space crisis intervention.Talking with students in conflict. Austin. Ed Pro- Ed;
5. Netzelmann T., Steffan E., Angelova M..(2016). Strategii pentru o clasă fără bullying. U.E. Ed. Daphne;
6. Olweus D (1993). Вullγing at Schооl: What We Κnоw and What We Сan Dо. Νew Υоrk.  Ed. Ј. Јuvоnen and S. Graham;
7. Olweus D. (2001). Ρeer Ηarassment: A Сritical Analγsis and Sоme Impоrtant Issues. In: Ρeer Ηarassment in Schооl. Νew Υоrk.  Ed. Ј. Јuvоnen and S. Graham;
8. Olweus D. and Limber S. Ρ. (2010). Тhe Olweus Вullγing Ρreventiоn Ρrоgramme: Implementatiоn and Еvaluatiоn оver twо Decades. In: Ηandbооk оf Вullγing in Schооl. Νew Υоrk. An Internatiоnal Ρerspective, Rоutlege;