Cu toții cunoaștem știrile în care Finlanda iese în topul țărilor atunci când vine vorba de educația copiilor: fie că vorbim de alfabetizare sau STEM, sistemul educațional finlandez este dat drept exemplu de „așa da” la nivel mondial. Dar de ce funcționează atât de bine acest sistem și de ce este considerat un far educațional spre care toate țările privesc cu speranță și, în egală măsură, invidie? Acesta este motivul pentru care am ales să particip la o mobilitate de tip jobshadow în Finlanda, mai exact în Joensuu, în cadrul acreditării Erasmus+ din școala mea. În perioada 15-19 mai 2023 am asistat la lecții și am ținut ateliere la școala primară Mutala din Joensuu.
„Sistemele de învățământ sunt entități culturale și organice complexe, asemenea plantelor sau copacilor, care cresc așa cum trebuie numai în solul și clima natale.” (Tim Walker – ”Să predăm ca în Finlanda”).
Acest citat ne explică clar de ce nu putem ”copia” un sistem de învățământ străin – totul trebuie să se bazeze pe background-ul cultural, istoric și social al unei țări.
Sistemul de învǎțǎmânt finlandez presupune existența unei educații echitabile pentru toți elevii. Astfel cǎ, învǎțǎmântul de masǎ începe cu un an de educație preṣcolarǎ, care se continuǎ ulterior cu nouǎ ani de educație primarǎ ṣi gimnazialǎ (7-16 ani). Odatǎ cu finalizarea ṣcolii gimnaziale, elevii pot opta pentru o filierǎ teoreticǎ, respectiv pentru una vocaționalǎ (echivalenta ṣcolilor profesionale din țara noastrǎ) sau pot renunța la continuarea studiilor. Dupǎ finalizarea liceului, în funcție de filiera aleasǎ, elevii vor susține un examen național, care le va oferi posibilitatea de a urma o universitate sau învǎțǎmântul superior politehnic.
În sistemul de învǎțǎmânt finlandez, educația este dirijatǎ de:
- legislație
- planul de cercetare ṣi dezvoltare
- curriculum-ul național
- programul educațional politic al oraṣului
- curriculum-ul la decizia ṣcolii
- planul specific ṣcolii pentru anul ṣcolar în curs
Datoritǎ faptului cǎ există un grad de autonomie foarte mare pentru autoritățile locale în furnizarea de educație, municipalitatea poate dezvolta propriile abordări inovatoare pentru punerea în aplicare a curriculumului, diferite de cele ale altor municipalități – așa ceva nu există în România.
Deoarece nu există inspectorat școlar, școlile au dreptul de a personaliza actul educativ conform propriilor decizii administrative, fiind doar ghidate de curriculum. Câteva dintre obiectivele cheie în cadrul reformei finlandeze presupun:
- dezvoltarea școlilor drept comunități de învățare,
- promovarea bucuriei de a învăța, a unei atmosfere de colaborare, precum și
- promovarea autonomiei elevilor în asumarea responsabilității și în viața școlară.
Reforma se axeazǎ pe substituirea sarcinilor de lucru care dezvoltǎ competențe bazate pe memorare ṣi reproducere cu acele sarcini practic – aplicative, care activeazǎ procesele cognitive superioare: gândirea, împreunǎ cu operațiile specifice acesteia (analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, concretizarea, generalizarea, individualizarea), imaginația, memoria, rezolvarea de probleme.
Cu scopul de a răspunde provocărilor viitorului, curriculumul finlandez pune accent pe competențele transversale (generice) și pe proiectele de colaborare transdisciplinară. Ceea ce mi s-a părut cu adevărat unic este că pe lângă competențele cheie propuse de UE și care se regăsesc și în curriculum românesc apare o competență pe care nu am mai întâlnit-o la nicio altă țară: grija față de sine, sănătate și siguranță. Cu toate acestea, disciplinele școlare joacă încă un rol important în procesul de predare și învățare. Subiectele care sunt comune pentru toți elevii din învățământul de bază au fost prevăzute în Actul de Bază al Educației.
Obiectivele de învățare ale competențelor transversale sunt descrise ca șapte domenii de competență. Autoritățile locale și școlile sunt încurajate să promoveze dezvoltarea acestor competențe și să analizeze modalități inovatoare în atingerea obiectivelor. Competențele vor fi, de asemenea, evaluate ca parte a materiei școlare. În acest fel, fiecare disciplină școlară îṣi aduce aportul la dezvoltarea tuturor celor șapte domenii de competență. Acesta este un nou mod de a combina curiculumul bazat pe competențe și pe cunoștințe.
Potrivit noului Curriculum Național, toate școlile trebuie să proiecteze și să asigure cel puțin o astfel de perioadă de studiu în fiecare an școlar pentru toți elevii, o perioadă bazată pe studierea fenomenelor sau a subiectelor care prezintă un interes special pentru elevi.
Elevii vor participa la procesul de planificare a acestor perioade de studiu. Disciplinele școlare vor oferi puncte de vedere specifice, concepte și metode pentru planificarea și punerea în aplicare a acestor perioade. Se pune accent pe evaluarea formativă, pe dezvoltarea și promovarea în mod sistematic a competenței de „a învăța să înveți”.
Conform noului curriculum, scopul evaluării este de a încuraja elevii, de a-i ajuta să învețe treptat să înțeleagă și să analizeze propriile procese de învățare și să își asume mai mult responsabilitatea asupra învățării.
Noul curriculum vizează o nouă cultură a şcolii, care presupune un profesor implicat ȋn satisfacerea nevoilor elevilor şi rezolvarea problemelor acestora, formarea resursei umane prin participări la training-uri, unde vor primi suport pedagogic şi tehnic. Ȋn procesul educaţional elevii sunt motivaţi intrinsec, fiind implicaţi activ ȋn procesul de proiectare – ȋnvăţare – evaluare. Toţi elevii din Finlanda au şanse egale la educaţie, inclusiv cei din mediul rural, datorită finanţării masive ȋn ȋnvăţământ, accesului la personal didactic calificat (care la rândul său este motivat financiar) şi la resurse materiale digitale atractive.
În sistemul nostru educațional, în mare parte, există diferențe uriașe între dotările școlilor din mediul urban față de cele din rural. În plus, nu există o finanțare masivă din partea guvernului, de multe ori renovările sau dotările se fac cu bani din proiecte europene sau sponsorizări. Există un procent mare de cadre didactice necalificate sau care au obținut note foarte mici la examene care predau la țară.
„Procesul de învățare este sprijinit de o atmosferă de lucru liniștită și prietenoasă.” – extras din planul cadru pentru noul curriculum, Comisia Națională pentru învățământ din Finlanda, 2016