Erasmus este o experiență pe care o recomand oricui are ocazia să o trăiască. De ce? Pentru că, așa cum afirma și Marin Preda, „experiența este sursa cunoașterii”. Sunt de părere că explorând, observând îndeaproape mai multe sisteme de învățământ, putem compara, ne putem dezvolta competențe sau abilități, putem prelua tot ce considerăm că se potrivește sistemului nostru de învățământ, astfel încât elevii noștri să poată beneficia de experiențe școlare de succes.
În perioada 27 noiembrie – 1 decembrie 2023, am participat la o activitate de tip job shadowing, la Istituto Comprensivo Perugia 3, Perugia, Italia, în cadrul Proiectului Erasmus+ 2023-1-RO01-KA121-SCH-000121826 alături de alți trei colegi de la Şcoala Gimnazialǎ „Mihai Viteazul” Târgovişte.
În această perioadă, timp de patru zile, am observat activități diverse, care au vizat îmbunătățirea abilităților de învățare , diferențierea metodelor de predare, folosirea metodelor inovatoare în STEAM, în vederea aplicării lor la clasă.
Școala pe care am vizitat-o își desfășoară activitatea în două clădiri monumente istorice. Aceasta este formată din 5 structuri (grădiniță, învățământ primar, învățământ gimnazial), are aproximativ 1330 de elevi și un număr de 51 de clase care cuprind copii de diverse nationalitǎți (români, marocani, albanezi, filipinezi, indieni). Școlile vizitate împreună cu colegii mei au fost : San Paolo Secondary School-nivel secundar, XX Giuno şi Fabretti Primary School-nivel primar.
Structura sistemului italian de învățământ preuniversitar
În urma discuțiilor avute cu cadrele didactice din instituția gazdă, am aflat cǎ în Italia sistemul de învățământ, cu caracter obligatoriu, are zece ani (între 6 şi 16 ani). Acesta este organizat central de Ministerul Educației Publice pentru ciclurile primare și secundare și de Ministerul Universității de Cercetare pentru învățământul superior, astfel:
Nivel preşcolar, pentru copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani;
Primul ciclu şcolar, cu o duratǎ de opt ani :
-Şcoala primarǎ (cinci ani), pentru copiii cu vârste între 6 şi 11 ani;
-Şcoala gimnazialã (trei ani), pentru elevii cu vârste între 11 şi 14 ani;
Al doilea ciclu şcolar, cuprinzând două tipologii de instituții:
-Şcolile secundare de competențǎ naționalǎ (cinci ani), liceele, institutele tehnice şi profesionale, pentru elevii cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani.
-Unitǎți de formare profesionalǎ (3 / 4 ani), de competențǎ regională, destinate tinerilor care au terminat primul ciclu şcolar.
Școlile din sistemul de învǎțǎmânt italian se bucură de o anumită autonomie organizațională, profesorii sunt recrutați prin concurs și se raportează direct la minister.
Învatământul primar
În urma întâlnirilor de lucru, am aflat cǎ învǎțǎmântul primar are o duratǎ de 5 ani, cu începere a ciclului obligatoriu la 6 ani, în clasa I. De-a lungul celor cinci ani, sunt vizate cunoştinte de bază la mai multe discipline: limba italianã, matematicǎ, istorie, geografie, ştiinte, muzicã, arte plastice, ştiinta calculatoarelor, EPS. Organizația prevede, în general, trei profesori pe clasă (sau chiar mai multi), fiecare predând mai multe discipline (adesea pe domenii: literar sau ştiințific).
Sistemul de evaluare
Sistemul de evaluare al şcolii italiene se bazeazǎ pe un sistem de note zecimale variind de la unu la zece. Pentru a nu da greş, elevii trebuie sã aibǎ cel putin şase la toate disciplinele şi la evaluările finale ale anului scolar.
În învǎțământul primar evaluarea elevilor este atât formativă cât și sumativă și se concentrează asupra proceselor de învățare ale elevilor, precum și asupra rezultatelor lor generale. Evaluarea finală are loc la sfârșitul fiecărui an școlar. Elevii nu susţin examene finale la sfârșitul școlii primare.
Impresii în urma activității observate
Pe parcursul celor patru zile, am observat lecții de literatură, științe, matematică, italiană și arte, muzică, lectură, șah și tehnologie. Am împărtășit împreună cu profesorii italieni informații despre asemănările și deosebirile dintre sistemul de învățământ românesc și cel italian, am primit explicații despre metodele pe care aceștia le-au aplicat la clasă și utilitatea folosirii acestora, modalitățile de organizare și mijloacele didactice utilizate , astfel încât să eficientizeze activitatea cu elevii.
Am observat cǎ se pune accent pe activitatea practică, pe lucrul cu obiecte concrete care să aibă utilitate şi aplicabilitate în viața de zi cu zi. Manualele școlare de sunt bine organizate, cu informație structurată, simplu, pe conținuturi ale învățării.
De asemenea, am apreciat faptul că fiecare profesor era sprijinit de către un alt coleg în timpul actului educational, astfel cǎ elevii puteau fi urmăriți îndeaproape, se putea interveni rapid dacă apăreau probleme de înțelegere a conținuturilor. În alte secvențe de învǎțare erau folosiți pǎrinți, diverşi specialiști ca resursǎ. Toate acestea fǎceau ca actul învǎțǎrii sǎ fie simplu, concret, eficient.
Pe lângǎ activitatea propriu-zisǎ, de observare a actului educațional, experiența în Perugia a presupus şi activitǎți de cunoaştere a comunitǎții locale: am interacționat cu pǎrinți, am participat la întâlniri cu personalitǎți ale comunitǎții locale, am vizitat muzee, instituții publice partenere ale şcolii gazdǎ, locuri cu o importantǎ însemnǎtate istoricǎ/culturalǎ incluse în patrimoniul UNESCO.
Experiența Erasmus+ m-a ajutat sǎ-mi dezvolt abilitățile de comunicare, de colaborare eficientă cu colegii profesori parteneri. Participarea la formare prin activitatea de tip job shadowing a fǎcut sǎ mǎ întorc cu un “bagaj” de cunoştințe pe care sǎ le aplic la clasǎ, cu elevii mei.
De asemenea, am înțeles faptul cǎ folosind strategii practice, interactive, care sǎ implice mai mult experiențele şcolarilor sau care sǎ aibǎ mai multǎ aplicabilitate în viața realǎ, va avea efecte pe viitor, va face ca elevii sǎ fie motivaţi , implicaţi într-un mediu în care învăţarea devine mai atractivǎ, distractivă.
Bibiografie
roma.mae.ro/node
www.mim.gov.it/