Prezenta lucrare reprezintă o invitație la refrecție asupra valorilor și obiectivelor înscrise în actualele programe de predare a limbii și literaturii române la nivelul liceal precum și modele de tratare a textelor autorilor români canonici construite din perspectiva unei filozofii europene și democratice a educației în domeniile umaniste. Lucrarea vizează formarea de priceperi și deprinderi de interpretare a textului literar folosind mijloacele tradiționale: identificarea procedeelor artistice, a mărcilor eului liric, explicarea semnificațiilor unor procedee artistice esențiale a unor texte literare; cât și mijloace moderne care vizează creativitatea, dezvoltă capacitățile de exprimare în scris a ideilor și gândurile proprii ale elevului, ajutându-l la formarea personalității și gândirii critice dar și la înțelegerea textului literar și empatizarea cu acesta,dar nu numai ci demersurile de decodificarea a textului ajută la aproprierea textului și coroborarea acestuia cu particularițățile de vârstă ale elevului. Scopul lucrării nu este acela de a oferii modele de conformare la un set birocratic-selectat de cerințe și tipare retorice.
Scriitorii români canonici și operele lor
- Dorință, Floare albastră, Sara pe deal, Mihai Eminescu
Cele trei poeme prezintă dorința erotică, în oscilația ei între natură și cultură. Epoca romantică este contemporană cu evoluția civilizației urbane. În epoca lui Mihai Eminescu, tinerii cu educație resimțeau într-un grad acut nevoia de intimitate, de a avea un spațiu doar al lor. De altfel, scenele din Dorință, Floare albastră, Sara pe deal sunt plasate în mijlocul naturii deschise.
În Fiind băiet păduri cutreieram, fenomenul poetic central este trecerea ființei spre o dimensiune onirică a existenței. Visul și simbolurile nopții, pentru romantici, fac parte din structura tainică a universului.
În Luceafărul, Eminescu imaginează un univers al pasiunii și dorinței care anulează barierele sociale sau cosmice, un univers în care factorul determinant este instinctul, corpul sau, prin extensie, materia. Drama exprimată în Luceafărul este aceea a unei conștiințe care trăiește ciocnirea unor viziuni incompatibile despre lume și despre rostul omului în ea.
Odă (în metru antic) cuprinde atât aspirația filozofică stoică spre seninătate, spre echilibrul conștiinței care își este suficient sieși, cât și referirea la mituri eline care exprimă violență oarbă, distrugătoare, a pasiunilor omenești, cum este cel al urii dintre eroul Herakles și centaurul Nessus.
Poemul Pe lângă plopii fără soț descrie o idilă eșuată, o relație de cuplu ratată, imposibilă și dureroasă.
Una dintre temele centrale ale romantismului ponderat este exaltarea valorilor familiei, ale căminului. Această temă este întâlnită și în nuvela Sărmanul Dionis, copil orfan, copil pierdut ca și tatăl său. Trauma lipsei familiei pe care o ascunde Dionis este scoasă la suprafață în accesul de pasiune pe care il declanșează portretul tatălui său sau în evocarea relației foarte intime pe care a avut-o cu mama sa. Nuvela Sărmanul Dionis vorbește, indirect despre nevoia spiritului uman de a evada din cotidian, de a trăi nu doar în realitate, ci și în lumea experiențelor imaginare.
- Mureșanu
Mureșanu este un revoltat romantic prezentat într-un moment de meditație asupra evenimentelor trecute. Structura fundamentală a ideilor lui Mureșanu se sprijină pe ecouri îndepărtate din Un răsunet (Deșteaptă-te, române…) aducând în atenție grave probleme naționale.
- Ion Luca Caragiale
Schița Bacalaureat propune o definiție balcanică a conceptului de morală. Pentru protagonista schiței, madam Caliopi, școala este un sistem prin care copiii de familie bună sunt persecutați iar rolul mamei, în genere, este acela de a asigura succesul odraslei prin așa numitele servicii amicale. Această atitudine este întâlnită și în alte schițe și momente ale lui Caragiale, precum:Lanțul slăbiciunilor, Un pedagog de școală nouă unde personajul central este Marius Rostogan, practician și teoretician al metodei intuitive care este transformat în exponent al unui sistem abuziv, viciat de impostură și Dascăl prost.
Dacă am adus în discuție rolul mamei, în opera lui Caragiale, trecem la rolul femeii posesive, dominatoare, vicioasă care degradează, minte și corupe, pe care o întâlnim în povestirea Kir Ianulea și O scrisoare pierdută.
Combinația măiestrită al realului cu fabulosul de sorginte folclorică și tradițională, povestirea La hanul lui Mânjoală descrie peripețiile unui tânăr care cade în farmecele cucoanei Marghioala. În Momente , Caragiale propune cititorului o aventură, printre rânduri, într-o lume întoarsă pe dos printre personajele precum: soțul încornorat, soția adulterină, copilul needucat, bucureșteanul, micul funcționar, amicul, reporterul modern.
- Ion Creangă
Dacă Amintirile din copilărie conțin, în forme subtile, cu referință la diferite activități ale vremii, o evaluare critică a formelor, modalităților, reglementărilor referitoare la școală și la viața bisericii, povestea Dănilă Prepeleac are un puternic conținut moral iar personajul se complace cu situația lui iar schimbările catastrofale sunt generate de comoditate și fanatism.
- Ioan Slavici
Marele nuvelist Ioan Slavici ne prezintă evoluția tânărului Mihai, zis Budulea Taichii, cu progresele la învățătură, cu prima sa dragoste, primele aspirații și decepții, până la momentul împlinirii profesionale, care aduce după sine îmbunătățirea condiției materiale, dobândirea unui înalt statut social prin emanciparea intelectuală.
Experiența altor personaje create de Slavici o putem urmări în romanul psihologic Mara , roman ce gravitează în jurul unei văduve, nevoită să-și crească singură copiii. Cum Mara nu poate controla autoritatea față de copii la fel se întâmplă cu personajul principal al Morii cu noroc, Ghiță, care nu-și poate controla și rescrie destinul.
O altă nuvelă cu structură de roman este Pădureanca care marchează în proza realistă a scriitorului, trecerea de la idilic la tragic, de la etnografie la moral și psihologic.
* * *
Continuarea: „Scriitori români canonici și reforma curriculară (II) – Studiu” (https://edict.ro/scriitori-romani-canonici-si-reforma-curriculara-ii-studiu/)