În perioada 23-27 octombrie, majoritatea unităților de învățământ preuniversitar din țară au programat săptămâna „verde” sau „școala altfel”. Eu cred că două argumente puternice au dus la această alegere. Primul argument ar fi că nu se fragmentează intervalul de învățare/ modulul, existând o continuitate cu vacanța, al doilea fiind faptul că cele două programe sunt foarte obositoare și pentru elevi și pentru cadrele didactice, vacanța care urmează fiind o perioadă bună pentru refacere.
Bine, pentru cadrele didactice ar putea fi obositor, dar pentru elevi?
Păi să vedem, metodologiile precizează că în aceste intervale se realizează un ”orar special”. În ”școala altfel” se specifică foarte clar că numărul de ore nu trebuie să fie mai mic decât cel al clasei respective în intervalele școlare, pe săptămână. Această precizare nu există în metodologia săptămânii ”verzi”, dar prin analogie cu ”școala altfel” orar special semnifică același lucru: minim numărul de ore săptămânal al clasei respective.
Majoritatea școlilor au realizat un „orar special” de la 8 – 12 pentru clasele mici și de la 8 – 13 sau 14 pentru clasele mai mari. Acest orar este valabil pentru zilele în care nu se pleacă în vizite, drumeții, excursii, tabere de una, două, sau trei zile.
Deci metodologiile precizează clar că aceste programe sunt diferite total de formatul școlii clasice, ele trebuie să ”atragă” spre îndeplinirea obiectivelor fiecărui program. Vă spun sigur că elevii nu sunt atrași, mai ales după o excursie din care se întorc după amiaza sau seara târziu, să meargă a doua zi la școală de la ora 8.
Se organizează foarte multe excursii de două zile cu plecare la 8 dimineața și sosire la 8 seara, vorbim aici de 36 de ore. Conform planului cadru, orice clasă și-a acoperit numărul de oră săptămânal conform metodologiei. Pentru că programele se realizează obligatoriu în cinci zile, nu este necesar ca în următoarele trei zile, orarul să fie de la 8 la 14. După o excursie de 36 de ore, elevii sunt obosiți, iar a doua zi trebuie să vină la școală, conform ”orarului special” propus de diriginte sau de conducerea școlii care nu a fost atentă la precizările metodologice.
După o excursie de 36 de ore, în următoarele trei zile orarul poate fi de la 10 la 12. Dacă la planificarea activităților, conducerea școlii nu este de acord cu acest ”orar special”, dirigintele poate să spună că, după excursia de 36 de ore, care va fi foarte reușită și așteptată de către elevi, va fi foarte obositor pentru aceștia să revină a doua zi de la 8 la școală. Cele trei zile cu 6 ore plus excursia de 36 de ore cumulează 42 de ore. Din punctul de vedere al metodologiei 42 de ore sunt cu mult peste numărul de ore minim al fiecărei clase.
Concluzie
Dragi colegi, orarul special al celor două programe nu este hotărât de conducerea școlii, ci de fiecare cadru didactic, în cadrul Consiliului Profesoral.
Școala nu trebuie să fie implicată în concursul național „Ce școală are număr mai mare de ore săptămânale și obosește cel mai tare elevii și profesorii?”
Elevii apreciază cel mai mult vizitele, drumețiile și excursiile; activitățile din școală care depășesc două ore plictisesc foarte mult. Elevilor le place să se joace, să socializeze, nu să asculte discursuri foarte lungi, chiar dacă sunt bine intenționate.