Unul dintre aspectele importante ale acestui studiu este promovarea metodelor interactive de grup, ca urmare a activităților didactice desfășurate în acest an școlar.
„Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente.” Acest tip de interactivitate determină “identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat” , ceea ce duce la trans-formarea elevului în stăpânul propriei transformări şi formări.”
Am ales să studiez acest aspect deoarece a fost intens promovat în cadrul consfătuirilor educatoarelor, cercurilor pedagogice, dar și în cadrul comisiilor metodice din unitate.
Principalele metode interactive de grup utilizate au fost: Metoda cubului, Metoda piramidei, Brainstorming, Explozia stelară, Ciorchinele și Metoda pălăriilor gânditoare. Aceste metode au fost aplicate în domenii ca: Domeniul Limbă și comunicare, Domeniul Științe, Domeniul Om și societate.
Paradigma dintre tradițional și modern a fost intens dezbătută și discutată, metodele interactive de grup se încadrează în educația modernă, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să renunțăm la metodele tradiționale, ci trebuie să găsim soluții pentru a îmbunătății procesul instructiv-educativ.
Concluziile acestui studiu sunt următoarele:
1. Prin utilizarea metodelor interactive de grup, copiii învață să-și împărtășească ideile.
Am observat că, prin intermediul acestor metode, copiii împărtășesc mai ușor ideile deoarece sunt provocați să se exprime liber, să caute soluții împreună cu colegii. Spre exemplu, utilizând metoda pălăriilor gânditoare în cadrul poeziei Balada unui greier mic de George Topîrceanu, copiii au analizat conflictul, au găsit alte soluții, idei care să modifice finalul.
2. Prin intermediul metodelor interactive de grup, copiii învață pas cu pas sa nu se mai joace separat, să nu rezolve singur problemele care apar în timpul activităților didactice.
Activitățile didactice din cadrul celor trei domenii enunțate mai sus, care au avut la bază acest tip de metode, au fost mult mai apreciate de preșcolari. Copiii au fost provocați să interacționeze, să rezolve problemele în interiorul grupului din care fac parte, să negocieze soluțiile, astfel interesul lor pentru activitate a fost mai crescut.
3. Prin intermediul metodelor interactive de grup, copiii devin mai încrezători în forțele proprii.
În cadrul grupurilor, fiecare copil are un rol, prin urmare, chiar și cei mai timizi sunt provocați să participe la realizarea sarcinilor. Cei mai activi și îndrăzneți, au devenit parteneri de sprijin pentru cei mai nesiguri.
Un obstacol în aplicarea metodelor interactive de grup a fost procurarea echipamentelor didactice adecvate fiecărei metode. Se impune o selecție atentă a materialelor didactice utilizate, asigurându-se astfel reușita demersului didactic. Educatoarea trebuie să cunoască foarte bine instrucțiunile de folosire ale metodelor pentru a putea corela cerințele curriculumului preșcolar cu particularitățile acestora. De asemenea, în demersul didactic care are la bază metode interactive de grup, cadrul didactic trebuie să planifice atent utilizarea lor, să amenajeze spațiul educațional, să aleagă temele în funcție de interesele copiilor.
Dacă găsim resurse pentru a aplica aceste metode de la grupă, vom putea forma copii activi, creativi, toleranți, dornici de a coopera, activitățile desfășurându-se într-o atmosferă flexibilă.
Bibliografie:
• Metode interactive de grup. Ghid metodic pentru invatamantul prescolar (60 de metode si 200 de aplicatii practice pentru invatamantul prescolar), Sivia BREBEN, Elena GONGEA, Georgeta RUIU, Mihaela FULGA, Editura: Arves,
2002.
• Aplicații ale metodei proiectelor, Melania CIUBOTARU, Editura CD PRESS, 2008.