Ce este parteneriatul? „Reprezintă procesul de colaborare dintre două sau mai multe părţi care acţionează împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune.” În practica şcolară şi, implicit, preşcolară, există mai multe expresii destinate parteneriatului educaţional: acord de parteneriat, acord cadru de parteneriat pentru educaţie, parteneriat de colaborare, protocol de colaborare, protocol de parteneriat, contract de parteneriat, convenţie de parteneriat, parteneriat, parteneriat de colaborare instituţională, proiect de parteneriat şi altele.
Termenul parteneriat este „definit ca asocierea a doi sau mai mulţi parteneri, iar în literatura de specialitate, parteneriatul reprezintă modalitatea, formală sau informală, prin care două sau mai multe părţi decid să acţioneze împreună pentru atingerea unui scop comun.”
Constantin Cucoş clasifică diferitele tipuri de parteneriat educaţional:
a) în funcţie de domeniul de colaborare:
• parteneriate în vederea finanţării derulării unor proiecte;
• parteneriate de realizarea a unor proiecte comune de dezvoltare instituţională;
• parteneriate de dezvoltare a unor proiecte comune didactice;
• parteneriate ce vizează contracte de cercetare;
• parteneriate ce au ca scop activităţile de formare profesională;
• parteneriate în vederea organizării de manifestări ştiinţifice şi publicarea produselor;
• parteneriate de iniţiere, derulare, evaluare a unor programe internaţionale.
b) în funcţie de scopul şi obiectivele urmărite:
• parteneriate de reprezentare: federaţii, uniuni, consilii, alianţe, coaliţii;
• parteneriate operaţionale cu proiecte concrete ca motiv alasocierii.
c) în funcţie de durata de desfăşurare:
• parteneriate pe termen scurt;
• parteneriate pe termen mediu;
• parteneriate pe termen lung.
d) în funcţie de forma de finanţare:
• parteneriate cu finanţare integrală;
• parteneriate cu finanţare parţială;
• parteneriate fără finanţare;
• parteneriate cu autofinanţare.
e) în funcţie de tipul de unitate:
• unitate de învăţământ;
• agent economic;
• sindicat reprezentativ;
Pentru realizarea unui parteneriat de succes sunt necesare parcurgerea unor „etape de explorare”:
• Evaluare inițială
• Planificare
• Formare
• Iniţiere
• Realizare
• Verificare
• Reglementare
• Consolidare
• Acţionare
• Implementare
• Evaluare finală”.
Astfel este nevoie a fi respectate cele patru condiţii de realizare a acestui proces: comunicare, coordonare, cooperare şi parteneriat. Astfel procesul de colaborare porneşte de la un nivel inferior, cel al comunicării pentru a ajunge la un nivel superior, cel al parteneriatului.
Un parteneriat reuşit implică:
- identificarea scopurilor, intereselor comune, utile partenerilor şi comunităţii;
- găsirea modului optim pentru realizarea scopului propus;
- organizarea şi conducerea resurselor disponibile pentru a atinge scopul propus;
- identificarea competenţelor persoanelor implicate în aceste proiecte pentru a le putea folosi la maxim
- combinarea eficientă a atitudinilor, abordărilor şi tehnicilor diferite care se pot aplica diferitelor sarcini;
- utilizarea cu succes a schimbării în folosul instituţiei, în acest caz a grădiniţei şi a comunităţii.
În vederea realizării unui parteneriat de succes este indicat a se urma anumiţi paşi, primul dintre aceştia fiind constituirea grupului de lucru la nivel de grădiniţă. Pentru a asigura succesul unui proiect este foarte important indentificarea în cadrul grădiniţei a persoanelor potrivite proiectului ales. Aceste persoane trebuie să îşi dorească implicarea în proiect, să aibă cunoştinţe şi abilităţi potrivite subiectului propus şi să nu le lipsescă calităţile de comunicare şi relaţionare cu celelalte persoane implicate în proiect.
Totodată la nivel de grădiniţă este necesară o autoevaluare a nevoilor şi resurselor interne de care dispune grădiniţa la acel moment şi identificarea factorilor stimulatori, dar şi pe cei care ar impiedica şi constrânge realizarea cu succes a proiectului. Un pas deosebit de important în realizarea parteneriatului este identificarea posibililor parteneri, care trebuie să răspundă nevoilor şi cerinţelor proiectului. Astfel grupul de lucru din cadrul grădiniţei trebuie să stabilească o listă a posibililor parteneri ţinând cont de misiunea, obiectivele, istoricul, experienţa şi nu în ultimul rând a referinţelor despre un anumit partener al proiectului.
Aşadar ar putea exista o serie de parteneri posibili ai grădiniţei precum:
- părinţi, asociaţii ale părinţilor;
- instituţii educaţionale precum: grădiniţe, şcoli, licee, universităţi, centre de resurse educaţionale sau asistenţă psihopedagogică şi altele;
- agenţi educaţionali: cadre didactice, specialişti precum psihologi, consilieri şcolari, logopezi, psihopedagogi, psihologi, dar şi biblotecari, muzeografi şi alţii;
- membrii ai comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educării şi dezvoltării copilului precum medici, reprezentanţi ai bisericii, ai poliţiei şi alţii;
- reprezentanţi ai unor instituţii ca şi primării, dispensare, teatre, muzee, biblioteci,
Aspecte generale ale parteneriatului grădiniţă – familie
Prin încheierea parteneriatelor cu părinţii, aceştia sunt încurajaţi să ia parte la planificarea şi derularea programelor educative pentru copii, ceea ce implică o responsabilizare şi o eficienţă sporită. Astfel, părinţii au posibilitatea să-şi cunoască mai bine copiii, modul lor de manifestare în viaţa de grup, pot înţelege mai bine rolul lor educativ.
Printre obiectivele principale ale colaborării dintre instituţiile educative şi familie, putem aminti:
- înlăturarea factorilor perturbatori în cadrul comunicării grădiniţă-şcoală-familie;
- creşterea gradului de implicare a părinţilor în toate activităţile şcolare şi extraşcolare;
- schimbarea mentalităţii neadecvate a unor părinţi faţă de grădiniţă/ şcoală;
- cunoaşterea de către părinţi a posibilităţilor şi nevoilor psiho-fizice ale copiilor;
- învăţarea unor deprinderi şi tehnici de muncă intelectulală sub formă de activităţi comune elevi – părinţi – cadre didactice.
Majoritatea părinţilor au nevoie de informaţii de bază referitoare la copiii lor. Ei vor să fie informaţi despre scopul de bază al programului educativ la care participă copiii lor şi doresc să fie implicaţi în luarea deciziilor. Părinţii vor să fie la curent cu progresele copilului.
Pentru realizarea parteneriatului cu părinţii este esenţial ca:
- părinţii să fie priviţi ca participanţi activi, care pot aduce o contribuţie reală şi valoroasă la educarea copiilor lor;
- să se recunoască şi să se valorifice informaţiile date de părinţi referitor la copii;
- părinţii să ia parte la adoptarea deciziilor referitoare la copiii lor;
- responsabilitatea să fie imparţită între părinţi si educatoare;
- părinţii să facă parte din comitetele de părinţi;
- să ajute la continuarea programului educativ acasa;
- să urmarească în mod regulat progresul copiilor lor;
- să ia parte, să sprijine activităţile extraşcolare organizate împreuna cu educatoarea.
Forme de colaborare între grădiniţă–familie
Colaborarea grădiniţei cu familia se realizează în diferite forme:
a) Comitetul de părinţi se alege în fiecare an în adunarea generală a părinţilor preşcolarilor clasei, convocată de educator, care prezidează şedinţa.
b) Şedinţa cu părinţii se organizează de obicei semestrial şi în cadrul lor părinţii sunt informaţi despre:
c) Lectoratele cu părinţii în care se dezbat anumite teme educaţionale de interes pentru părinţi.
d) Vizitele la domiciliul copiilor pentru a cunoaşte programul şi activitatea copilului sunt un bun prilej de discuţie între educatoare şi părinţi.
f) Consultaţiile pedagogice individuale sau colective
g) Voluntariatul se referă la faptul că, „părinţii îşi pot folosi cunoştinţele şi abilităţile pentru sprijinirea grădiniţei în asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor educative precum şi în elaborarea unor direcţii de organizare şi sprijin financiar al grădiniţei”
h) Programul de formare a părinților „Educați așa”
i) Derularea unor activităţi opţionale în parteneriat cu părinţii;
j) Derularea unor activităţi extrașcolare în parteneriat cu părinţii: Ziua Porţilor Deschise, Serbări, excursii, expoziţii cu lucrările copiilor;
k) Monitorizarea strictă a copiilor cu părinți plecați în străinătate. Toate aceste motivaţii conduc la necesitatea realizării parteneriatelor reale dintre familie şi grădiniţă, în care spre beneficiul copiilor, implicarea familiei în viaţa grădiniţei să fie una concretă, activă şi de durată, aşa încât membrii acestora să devină parteneri reali în educaţia copiilor lor.
l) Derularea la nivel preșcolar a programului național „Fiecare copil în grădiniță”
În „STRATEGIA PRIVIND REDUCEREA PĂRĂSIRII TIMPURII A ȘCOLII” elaborată de MENCS este cuprins programul reprezentativ care prevede:
„1. Creșterea accesului la îngrijire și educație timpurie a copiilor – Acest program își propune să întărească și să consolideze extinderea cu succes a educației timpurii a copiilor, pe baza finalizării învățământului preșcolar (3-6ani) și inițierii unei extinderi rapide a furnizării de servicii de îngrijre și educație timpurie pentru copiii sub 3 ani – ÎETC (îndeosebi pentru copiii cu vârste între 2-3 ani).
2. Asigurarea unui învățământ primar și gimnazial de calitate pentru toți. Acest program se bazează pe realizările deja obținute la nivelul înscrierilor în învățământul primar și secundar. Se va concentra pe două domenii de intervenție principale: dezvoltarea alfabetizării funcționale și a competențelor cheie și consolidarea formării cadrelor didactice la locul de muncă.”
Bibliografie:
1. Bătrînu, E., Educaţia în familie. Bucureşti: Editura Politică, (1980)
2. Becker-Textor, I. Der Dialog mit den Eltern. München, Editura Don Bosco
Verlag, (1998)
3. Cucoş, C. (coord.) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice. Ediţia a III-a revăzută şi adăugită. Iaşi, Editura Polirom, (2009)
4. Dumitrana, M., Copilul, familia şi grădiniţa. Iaşi: Editura Compania, (2000)
5. Glava, A. , Introducere în pedagogia preşcolară. Cluj-Napoca: Editura Dacia,
(2002)
6. *** Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Împreună pentru copii:
grădiniţa şi comunitatea. Modul general pentru personalul grădiniţei,
Bucureşti, (2008)
Date autor
Gradinita cu Program Normal Mierea