Rolul exercițiilor grafice în pregătirea preșcolarilor pentru scris

În urma acumulării experienței activităților-instructive din grădiniță, am observat necesitatea cultivării deprinderilor motrice și stabilirea unor reguli tehnice pentru pregătirea din timp a viitorilor școlari, deoarece acestea nu sunt bine stabilite în metodologiile didactice. Coordonarea motrică și însușirea tehnicilor specifice presupune o bună organizare a exercițiilor grafice, ținând seama de posibilități și de context.

După cum se știe, preșcolarii au mușchii insuficient dezvoltați, în special cei care pun în mișcare cutia toracică și coloana vertebrală. Cunoscând particularitățile scheletului și musculaturii  mâinii se poate echilibra efortul manual, ținând cont că mușchii se întăresc și se dezvoltă prin mișcare și acțiune.

Scrisul este o activitate complexă, dificilă deoarece implică atât efort intelectual cât și fizic în reproducerea semnelor grafice. Preșcolarii folosesc de la grupa mică instrumente de scris cu ajutorul cărora trasează diferite forme.
Conținutul activităților este determinat de cerințele cărora trebuie să le facă față elevii înainte de începerea învățării scrisului propriu-zis. În acest sens se urmărește pregătirea exercițiilor pe care le efectuează copiii începând cu exerciții pentru dezvoltarea mușchilor mâinii, poziția mâinii față de creion și poziția corpului la masa de scris.

Exercițiile efectuate pentru dezvoltarea mușchilor mâinii se execută de la ușor la greu, de la un număr de 1-2 exerciții la 4-5 exerciții.

Voi prezenta în continuare câteva modalități de dezvoltare a motricității fine a preșcolarilor:

  • jocuri cu cânt și text care implică mișcări ale mâinilor;
  • folosirea plastilinei pentru a face diverse forme;
  • decuparea unor forme respectând exact conturul imaginii;
  • umplerea și golirea unor sticle cu apă;
  • îmbrăcarea și dezbrăcarea- încercările de a se dezbrăca singur ; tentativele copilului de a se dezbrăca ajută foarte mult la practicarea coordonării mâinilor și degetelor. Este indicat să îl încurajezi și să îi arăți mereu cum să facă aceste lucruri și să îi facilitezi efortul prin alegerea unor piese vestimentare practice și ușor de manevrat (pantaloni cu elastic, nasturi mari etc.)
  • găurirea cu bețișoare a conturului unor forme;
  • construirea unui bloc de cuburi- de la construirea unui bloc de cuburi, până la  alăturarea unor piese de puzzle sau până la introducerea unor cercuri colorate pe un suport, toate acestea sunt jocuri, dar si metode utile de a dezvolta motricitatea fină a copilului.
  • alăturarea unor piese de puzzle;
  • prinderea obiectelor cu cleme pe o sfoară etc.

În ceea ce privește exercițiile grafice recomandate pe nivel de vârstă,  propun următoarele:
– Grupa mica (3-4 ani): punctul, linia orizontală, verticală și șerpuită.
– Grupa mijlocie(4-5 ani), apar în plus: linia frântă, curbă, linii verticale și orizontale de diferite grosimi, deci teme cu grad mai ridicat de dificultate.
– Grupa mare (5-6 ani), apare alcătuirea unui grafism format din linia dreaptă combinată cu linia curbată (cârligul de undiță, bastonul), liniile oblice cu nod și linia curbă.

Toate aceste exerciții se pot combina de către educatoare în funcție de tema aleasă și prezentate în forme cât mai atrăgătoare și accesibile pentru a evita aversiunea față de grafisme.

Cadrele didactice din învățământul preșcolar trebuie să dea dovadă de creativitate în alegerea grafismelor pentru a le face plăcute preșcolarilor, deoarece acestea reprezintă începutul scrierii, atât de imporantă în etapa următoare, școlaritatea.

Bibliografie:
1. Albu C., (2006), Psihomotricitate, Ed. Institutul European
2. Barbu, Petruţ, G., (2012), Copilul şi motricitatea, Ed. Nomina 3. Montessori M., (1922), Metoda
3. Pedagogiei Ştiinţifice aplicată în educaţia celor mici, Ed. Cartea românească, Bucureşti.

Accesări: 227

Articole asemănătoare