Evaluarea școlară este o piesă esențială a procesului instructiv/educativ, având scopul de identificare a greșelilor de învățare, lacune, dificultăți în acumularea și aplicarea cunoștințelor pentru realizarea progresului școlar.
„Evaluarea merită un loc important în învățământ, din care face parte integrată. Ea are întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul, în extensie și în calitate, al învățării.” – D. Ausbel
Metodele de evaluare sunt o cale prin care cadrul didactic oferă posibilitatea de a arăta nivelul de cunoaștere a cunoștințelor elevilor. Cadrul didactic trebuie să aibă la dispoziție toate metodele și instrumentele de evaluare aplicându-le în funcție de particularitățile fiecărei clase. Folosirea eficientă a metodelor și instrumentelor de evaluare aduce în prim plan creativitatea, gândirea critică proprie fiecărui elev, formându-și o cultură generală, abilități, aptitudini, competențe necesare integrării în societate.
Procesul de evaluare presupune parcurgerea unor etape, înregistrarea cât mai exactă a datelor, folosirea de instrumente diferite (fișe, rapoarte etc.) asigurând autenticitatea demersului evaluativ. Evaluarea orală cu suport vizual este utilizata în mod special în învățământul preșcolar și învățământul primar fiind în armonie cu particularitățile gândirii la vârsta respectivă. Probele scrise la fel ca și cele orale sunt mijloace de evaluare folosite la disciplinele din învățământ.
Probele scrise au funcție de diagnostic, de feedback (pentru elev și cadru didactic). Rolul acestor probe are scopul de a echilibra și perfecționa procesul instructiv-educativ. Rolul probelor scrise este de a evalua randamentul elevilor la diferite discipline și de a dezvolta capacitatea de a se exprima în scris.
De reținut este că, prin evaluare, cadrul didactic poate să aprecieze și să noteze contribuția pozitivă a elevului și să observe fațete ale implicării acestuia în procesul instructiv/ educativ. Aprecierea rezultatelor școlare se pot realiza numai pe baza obiectivelor propuse de cadrul didactic.
Evaluarea este o parte importantă a procesului instructiv/educativ, calitatea procesului de învățământ depinzând de legătura care se realizează între acestea. Pentru aplicarea corectă a evaluării în activitățile școlare, trebuie să se aibă în vedere de diversificarea tehnicilor de evaluare și creșterea gradului de armonizare a acestora la situații didactice concrete. Prin evaluarea periodică și feedback, cadrele didactice obțin informații despre evoluția elevilor prilejuindu-le să adapteze metodele de predare pentru fiecare elev. Prin realizarea eficientă a evaluării formative, cadrele didactice pot crea un mediu de învățare dinamic, care face posibil ca fiecare elev să atingă potențialul său maxim. Evaluarea formativă nu este o verificare a cunoștințelor, ci o meditație asupra procesului de învățare.
Evaluarea trebuie să conducă la îmbunătățirea procesului desfășurat în școală. Evaluarea presupune folosirea a cât mai multe tehnici și nu trebuie să folosească doar un singur instrument. O evaluare eficientă este urmată întotdeauna de dezvoltare.
Bibliografie
1.Nicola, Ioan (1994), Pedagogie, București, Editura Didactică şi Pedagogică,
2. Radu, Ion (1981), Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, București, E.D.P.
3. Stanciu, Mihai (2003), Didactica postmodernă, Editura Universității Suceava
4. Stoica, A. (2003), Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Ed. Humanitas Educațional, București