În zilele de azi, asistăm neputincioşi, în satele noastre, la dispariţia folclorului autentic românesc, înlocuit tot mai mult, pe toate căile posibile, de manifestări şi obiceiuri străine de spiritualitatea acestui popor de altă data. În aceste condiţii, spre bucuria noastră, întâlnim tot mai mult tineri care doresc să-şi cunoască cu adevărat „rădăcinile”, să se apropie tot mai mult de ceea ce au trăit, părinţii şi bunicii lor, într-un mod armonios și tradițional.
Astfel, din dorința de a reînvia tradițiile, în special din zona noastră, în Brăila a luat naştere de prin anul 2016, un curs de dans tradiţional românesc, un atelier la care se pune accent pe învățarea jocului popular din zona Brăilei, însă se încearcă a se aduce în prim plan și jocuri populare din alte zone ale țării, cu frumusețea lor specifică, prin intermediul unor maeștri coregrafi consacrați.
Despre jocul popular din țara noastră
Fără îndoială, dansul folcloric românesc reprezintă una dintre cele mai de preț bogăţii artistice ale lumii. Acesta dezvăluie într-o manieră sinceră şi directă aspiraţiile şi sentimentele oamenilor, el este strâns legat de viaţa şi istoria poporului, fiind însoţitor fidel al omului, atât în momentele sale de veselie și bună dispoziție cât şi în momentele de supărare; jocul exprimă totodată temperamental, caracterul, agerimea dar și înţelepciunea şi umorul poporului român.
Țara noastră are din abundență un minunat tezaur folcloric. Dansurile populare româneşti cunoscute prin frumuseţea şi marea lor varietate, constituie acest tezaur alături de cântece, fabule, legende şi poezia populară. Putem spune că jocul popular a devenit mai bogat odată cu faptul că dansatori pasionați au ajutat la dezvoltarea acestei zone folclorice, transpunând în plan coregrafic forme și motive coregrafice.
Jocul popular s-a regăsit dintotdeauna în viața și activitatea zilnică a oamenilor din trecut, ocupând un important rol în momente de sărbătoare, la târguri din sate, șezători, realizarea unor ceremonii pentru fertilitatea pământului sau evenimente personale importante precum căsătoria sau nașterea.
Nu dintotdeauna dansul a fost acompaniat de muzică instrumental. În vechime, oamenii de la sat jucau pe ritmuri diverse prin bătăi din palme, strigături sau ritmuri obținute cu instrumente de percuție simple, precum bețe, tobe improvizate, un ciomag cu care conducătorul jocului ținea ritmul, etc.
Caracterizându-se ca dans de colectivitate, folclorul jocurilor românești face parte din categoria dansurilor balcano-carpatice, cu execuţie unitară a mişcărilor şi prin caracterul și structura acestora.
Jocul traditional românesc și implicit cel brăilean, reunește o diversitate de tempouri și ritmuri, precum și mișcări ale brațelor, mișcări mai elegante ale dansurilor de femei și mai virtuoase ale celor jucate de bărbați. Astfel, există o varietate de stiluri având specificul zonei de proveniență. La acest lucru contribuie și modul în care se prind și se mișcă mâinile și brațele, dar și felul în care este postura dansatorului, mai drept, mai bățos, sau mai aplecat. Cu siguranță nu putem omite aspectul ce se referă la utilizarea unor strigături, versuri potrivite pașilor sau ,,țipurituri”, care în permanență însoțesc jocul, acestea având desigur caracterul și specificul zonei din care provine jocul respectiv.
Zonele folclorice din țara noastră. Desigur că nu se prea pot delimita strict zonele folclorice care se diferențiază prin specificul modalității de a juca şi de a interpreta, deoarece este cunoscut faptul că exprimările coregrafice ale acestor zone se amestecă, de altfel ca mai toate manifestările folclorice. Totuşi, numeroasele zone cu caracter local pot fi grupate geografic în zone mai întinse potrivindu-se vechilor provincii istorice.
Putem vorbi astfel de zonele folclorice ale Moldovei, Munteniei, Banatului, Olteniei, Crişanei, Ardealului de Nord, Ardealului de centru, Ardealului de Sud şi Dobrogei, la rândul lor, fiecare dintre aceste mari arii geografice cuprinzând mai multe zone coregrafice principale.
Importanța jocului popular în educația copiilor
În fiecare cultură, jocurile populare au reprezentat un aspect fundamental al tradiției și identității. Aceste jocuri nu numai că aduc bucurie și distracție, dar sunt și mijloace importante prin care copiii pot învăța și se pot dezvolta. Ele încurajează colaborarea, spiritul de echipă și creativitatea, fiind o formă de divertisment care depășește granițele lingvistice și culturale. Prin intermediul acestor jocuri, copiii pot învăța coordonarea motorie, ritmul, secvențele de mișcare și, în același timp, își dezvoltă imaginația și exprimarea artistică.
În cadrul orelor de muzică și mișcare la clasa pregătitoare, introducerea jocurilor populare devine o modalitate captivantă și eficientă de a încuraja dezvoltarea copiilor, conectându-i la moștenirea culturală a comunității lor.
Cu accent pe jocurile populare din zona Brăilei, cum ar fi Hora de la Zăvoaia, Alunelul, Hora de la Însurăței, Floricica, Birul greu, Ciobănașul, Oița, Mărioara, Romanul, etc, această integrare în curriculum poate aduce beneficii imense pentru copii în ceea ce privește dezvoltarea fizică, cognitivă și socială.
Amintirea, respectul și prețuirea față de omul care mi-a redeschis poarta către folclor m-a determinat să propun un cerc de folclor, deoarece doresc să pun în valoare frumusețea portului popular, a tradițiilor jocului popular brăilean, insuflând și copiilor de la clasă această pasiune și bucurie.
Zona Brăilei este o zonă bogată în folclor și tradiții strămoșești. Doresc să-i învăț pe elevii mei să iubească și să prețuiască obiceiurile străbune, să se mândrească cu faptul că țara noastră este bogată în tradiții și bineînțeles – să transmit mai departe ceea ce învăț în cadrul Atelierului de revitalizare a patrimoniului imaterial brăilean „Jocul”, al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
Cercul de folclor și tradiții și jocuri populare din Zona Brăilei este un program educațional ce oferă copiilor oportunitatea de a dansa jocuri populare românești și de a cânta muzică populară, cultivând dragostea pentru specificul nostru național. Se aduce astfel o contribuție la păstrarea și perpetuarea tradițiilor și obiceiurilor populare românești.
Muzica și dansul sunt domeniile în care vom dezvolta: empatia, imaginația, colaborarea, comunicarea, memoria, imaginația, spontaneitatea, acuratețea pașilor de dans popular, eleganța ținutei. Copiii vor câștiga încredere în sine, își vor dezvolta atenția și concentrarea și, poate unul dintre cele mai importante aspecte ale prezentului, vor descoperi și aprecia specificul național și județean, vor comunica și vor participa activ în cadrul cercului de dans popular și de muzică populară.
Jocurile populare din zona Brăilei și integrarea lor în orele de muzică și mișcare
Jocurile populare se pot realiza cu toată clasa, poziționând elevii în semicerc sau pe două linii. După exersarea și învățarea pașilor de bază, se poate realiza o coregrafie ce poate cuprinde mai multe jocuri din cele învățate.
Hora de la Zăvoaia – copiii învață să se coordoneze într-un cerc larg, în pași de deplasare pe cerc, să se sincronizeze cu ritmul muzicii și să interacționez, utilizând totodată strigături pe ritm de horă, cu deplasare în câte patru timpi, pe direcțiile față-spate, stânga-dreapta.
Alunelu reprezintă unul dintre cele mai cunoscute jocuri populare din România. Alunelul, este o combinație de mișcări simple și ritmuri vesele. Acest joc îi încurajează pe copii să se miște în mod vioi, pe versurile binecunoscutului cântec pentru copii ,,Alunelul”, atât de îndrăgit de cei mici.
Hora Stângă este o variantă a horei tradiționale.
Floricica e un dans ritmat, vioi. Floricica este îndrăgit de copii pentru mișcările lor fluide și elegante. Acest joc învață copiii despre grădinărit și natură, punând accent pe frumusețea și delicatețea florilor.
Birul Greu presupune mișcări cu deplasare dreapta-stânga, încrucișări ale picioarelor și bătăi din picior.
Ciobănașul, alături de Oița, este inspirat din viața pastorală. Este un joc în perechi, cu prinderea brațelor perechii de dans, încrucișate la spate. Copiii învață să imite mișcărilepăstorilorși ale oilor într-un mod distractiv și interactiv.
Romanul este un joc cu deplasare dreapta-stânga pe ritm dar și cu bătăi din picior.
Pe lângă acestea, au fost culeși pași și ritmuri alte multor altor jocuri din această zonă a Brăilei, însă eu am ales a prezenta și a lucra la clasă o parte dintre cele mai accesibile elevilor, cu mișcări mai simple, adaptate și potrivite nivelului de vârstă al elevilor.
Prin intermediul instruirii în direcția jocului popular, se urmăresc și se dezvoltă anumite obiective, precum:
- Explorarea culturală. În primul rând, în cadrul lecțiilor de muzică și mișcare, copiii pot învăța despre tradițiile și obiceiurile locale prin intermediul jocurilor populare, în momente precum repetiții pentru serbări cu specific traditional, în preajma unor sărbători sau în cadrul unor șezători, prin discuții despre costumul popular și chiar prin purtarea acestuia în cadrul unor evenimente. Astfel, ei își vor dezvolta un respect și o apreciere pentru moștenirea culturală a comunității lor.
- Învățarea coordonării și a ritmului: Jocurile populare implică mișcări ritmice și coordonate, ceea ce ajută la dezvoltarea abilităților motorii fine și la înțelegerea conceptelor de ritm și sincronizare. Se poate începe cu exersarea unor ritmuri cu bătăi din palme, strigături sau elemente.
- Promovarea colaborării și a spiritului de echipă: Participarea la jocurile populare înseamnă lucrul în echipă și colaborarea cu ceilalți. Copiii învață să-și împartă spațiul, să-și acorde sprijin reciproc și să-și încurajeze colegii într-un mediu non-competitiv.
- Expresia creativă și imaginația: Jocurile populare oferă o platformă pentru exprimarea creativă și imaginația liberă. Copiii sunt încurajați să-și pună în valoare individualitatea și să-și exprime emoțiile și trăirile prin mișcare și dans.
Concluzie
Integrarea jocurilor populare în orele de muzică și mișcare la clasa pregătitoare nu numai că aduce bucurie și distracție, dar și promovează dezvoltarea holistică a copiilor.
Prin intermediul jocurilor populare din zona Brăilei, precum Hora de la Zavoaia, Alunelul, Hora stângă, Floricica, Birul greu, Ciobănașul și Romanul, dar și jocuri din alte zone, copiii nu numai că se conectează la moștenirea culturală a comunității lor, dar își dezvoltă și abilitățile motorii, sociale și cognitive într-un mod plin de viață și autentic. Astfel, redescoperim bucuria și bogăția jocului popular, aducând-o în centrul educației copiilor noștri, revitalizând în acest mod tradițiile străvechi.