Experiențele de învățare în contexte internaționale contribuie esențial la formarea continuă a cadrelor didactice. Participarea la mobilități Erasmus+ m-a ajutat nu doar să observ metode didactice noi, ci și să conștientizez importanța adaptabilității și a schimbului de bune practici. Într-un mediu educațional în continuă schimbare, formarea continuă devine o necesitate, nu un lux.
În perioada 23–28 februarie 2025, am participat la o activitate de formare de tip job shadowing în cadrul proiectului Erasmus+ de acreditare pentru mobilități în domeniul educației școlare – ANUL 4, nr. referință 2024-1-RO01-KA121-SCH-000213080. Experiența a avut loc la Szkoła Podstawowa Nr. 49 din Białystok, Polonia, o instituție modernă care oferă educație pentru elevii claselor I–VIII. Am făcut parte dintr-un grup internațional, alături de patru cadre didactice din Grecia, iar această mobilitate mi-a oferit ocazia de a reflecta profund asupra propriei practici didactice, în special în domeniul predării limbilor străine.
Context educațional și observații generale
Am fost impresionată de structura organizatorică a școlii gazdă și de modul în care aceasta răspunde nevoilor diverse ale elevilor. Sistemul educațional polonez, reformat începând cu anul 2017, plasează accent pe incluziune, pe flexibilitate și pe autonomia elevului. Clasele integrate și sprijinul specializat oferit elevilor cu CES sunt elemente care mi-au oferit repere valoroase pentru o educație echitabilă și adaptată. Totuși, lipsa temelor de acasă la nivel primar și recomandarea lor la gimnaziu, verificarea și noatarea fiind lăsată la latitudinea elevilor, a fost percepută de către profesori ca un factor care limitează oportunitățile de aprofundare individuală. Acest lucru a generat adevărate provocări pentru profesori în menținerea unei continuități a învățării, ceea ce necesită constant găsirea unor strategii alternative pentru exersare.
Un aspect interesant a fost organizarea orarului în funcție de disponibilitatea sălilor, ceea ce conduce la orare decalate. De asemenea, am remarcat grija pentru dezvoltarea socială și civică a elevilor: aceștia participă la activități de voluntariat, primesc puncte pentru implicare, iar rolul Consiliului Elevilor este activ și vizibil. Un alt aspect care mi-a atras atenția a fost relația dintre profesori și elevi în școala parteneră. Am observat o atmosferă relaxată, dar totodată respectuoasă, în care elevii își cunosc clar responsabilitățile. Profesorii manifestă empatie și fermitate în același timp, iar accentul se pune pe cooperare, nu pe autoritate impusă. Acest echilibru între fermitate și încurajare este ceva ce consider esențial și în propria practică didactică.
Observații asupra predării limbilor străine
Fiind profesor de limba franceză, am fost interesată în mod special de orele de limbi moderne, în special de cele de limba engleză. Am observat o varietate de metode care pun accent pe învățarea activă și colaborativă. Printre acestea, jocurile cu mingea pentru exersarea vocabularului, utilizarea aplicației Kahoot pentru consolidare, învățarea prin proiecte și prin mișcare (dansuri, cântece), toate contribuie la o atmosferă de învățare pozitivă și motivantă. Mi-a atras atenția folosirea susținută a limbajului vizual și a tehnologiei: ceasuri de carton pentru învățarea orei, imagini secvențiale pentru storytelling, tabla interactivă utilizată în toate clasele. Am remarcat echilibrul între metodele moderne și cele tradiționale: exercițiile din manual, traducerea în limba maternă, explicațiile frontale sunt încă prezente, dar contextualizate.
Exemplu de activitate integrată
Una dintre cele mai relevante experiențe a fost participarea la o lecție integrată de limba engleză, susținută într-o clasă formată din elevi cu nevoi speciale. Am coordonat o activitate axată pe vocabularul gastronomic, în care elevii au descoperit preparate românești prin imagini, traducere, jocuri și asocieri. În a doua parte a lecției, aceștia au explorat bucătării internaționale și, în final, au lucrat în echipe pentru a crea un meniu tradițional polonez, pe care l-au prezentat digital. Această activitate a reprezentat un exemplu concret de învățare interdisciplinară, în care s-au integrat competențe lingvistice, digitale, culturale și sociale. M-a inspirat în mod direct pentru a iniția, la întoarcere, activități similare cu elevii mei: proiecte culinare, schimburi culturale virtuale și lecții în format CLIL.
Reflecții și impact profesional
Participarea la această mobilitate m-a ajutat să reanalizez propriile practici didactice și să reconsider importanța echilibrului între structură și flexibilitate în învățare. De asemenea, am conștientizat valoarea colaborării internaționale și a învățării din exemple concrete, nu doar din teorie. Un aspect valoros al acestei experiențe a fost contactul direct cu o altă cultură educațională. Am realizat cât de important este să încurajăm elevii să dezvolte competențe interculturale, empatie și respect față de diversitate. Activitățile comune realizate cu elevii polonezi au demonstrat că, dincolo de limbă, valorile comune și colaborarea sunt cheia unei educații europene moderne.
Consider că orice mobilitate internațională implică o dublă responsabilitate: de a învăța, dar și de a disemina ceea ce ai învățat. Am convingerea că schimbul de bune practici între profesori contribuie direct la îmbunătățirea actului educațional. De aceea, intenționez pe de o parte să aplic metodele observate în cadrul orelor pe care le predau, în special: integrarea mai frecventă a aplicațiilor digitale, proiecte tematice care să favorizeze comunicarea reală, activități interdisciplinare (franceză–geografie, franceză–educație vizuală), susținerea învățării colaborative și a responsabilizării elevilor, inclusiv în proiectele desfășurate prin eTwinning și în orele de limba franceză. De asemenea, după încheierea mobilității, mi-am propus să împărtășesc colegilor din școală observațiile și ideile acumulate, în cadrul unei sesiuni de formare internă și voi continua oricând să valorific și să diseminez experiențele dobândite, în beneficiul elevilor mei și al colegilor cu care colaborez.
Această experiență a fost mai mult decât o simplă observare – a fost o oportunitate de (re)conectare cu esența rolului de profesor: acela de a învăța continuu și de a transforma învățarea într-o experiență autentică pentru elevi.
Bibliografie
Conseil de l’Europe. (2020). Cadre européen commun de référence pour les langues : apprendre, enseigner, évaluer – Volume complémentaire. Strasbourg : Éditions du Conseil de l’Europe. www.coe.int/en/web/common-european-framework-reference-languages
Commission européenne. (2023). Les compétences clés pour l’apprentissage tout au long de la vie. Luxembourg : Office des publications de l’Union européenne. education.ec.europa.eu/focus-topics/improving-quality/key-competences
Eurydice (2024). The Structure of the European Education Systems 2023/24: Schematic Diagrams. Brussels: European Commission. eurydice.eacea.ec.europa.eu