Mai are Uniunea Europeană şanse? Este o întrebare pe care locuitorii acestui continent (şi nu numai ei) şi-o pun din ce în ce mai des în ultimul timp. De aceea, tema proiectului este de deosebit interes şi de mare actualitate. Ţara noastră este membră a Uniunii Europene, evoluţia acestui organism influenţează în mod evident progresul societăţii româneşti şi legăturile României cu celelalte ţări europene.
De mai mult de 60 de ani, Uniunea Europeană garantează oamenilor din statele membre bunăstare, stabilitate politică și conviețuire pașnică. Conflictele dintre țările UE sunt abordate după niște proceduri unanim acceptate. UE este un proiect unic în istorie.
Începuturile ei sunt în anul 1950, când 6 state vest-europene – care au luptat îndârjit unele împotriva altora în Primul și Al Doilea Război Mondial – s-au hotărât să pună bazele Comunității Economice Europene pe baza unor valori comune. O cooperare la nivel economic trebuia să asigure pacea în Europa şi să sporească bunăstarea cetățenilor. Pe parcursul mai multor decenii au aderat la comunitate mai multe state, iar în 1992 a fost înființată Uniunea Europeană prin Tratatul de la Maastricht.
Astăzi, UE reunește structuri supranaționale și interguvernamentale ȋntr-o comunitate de 28 de state vest și est-europene. Pe parcursul existenței ei de 60 de ani s-au înregistrat multe progrese. În secolul al XXI-lea, însă, UE stă în față a noi provocări: scepticism crescând referitor la această structură, Brexitul, mișcări naționaliste și populiste, criza financiară, migrația globală, consecințele schimbărilor climatice, terorismul.
Această policriză a UE scoate în evidenţă un singur lucru: fără tineret nu poate exista un viitor pentru UE. Mulți tineri simt nesiguranță și neȋncredere când vine vorba despre stabilitatea politică și financiară în UE. Nu mai au încredere în sistemul politic existent și se interesează într-o măsură redusă de problemele vieții politice și sociale. Nu se simt în stare să aibă o opinie proprie referitoare la UE.
Proiectul “Quo vadis, UE?” vrea să schimbe această situație, astfel încât tinerii să dobândească informaţiile, să-şi dezvolte competențele care sa le creeze o atitudine pozitivă față de UE care ii vor determina în viitor să contribuie la consolidarea acestui organism și la promovarea valorilor acestuia. La proiect iau parte școli din 6 țări: Germania, Polonia, Belgia, Italia, Marea Britanie și România, fericit situate în cele patru puncte cardinale ale continentului, creând din nord (Germania) până în sud (Italia) şi de la vest (Marea Britanie) la est (Polonia şi România) peste întreaga Europă punţi imaginare ale comunicării, înţelegerii, păcii, unităţii şi bunăstării.
Ca obiective cognitive, proiectul şi-a propus cunoaşterea diverselor posibilități de asigurare a păcii ca deziderat al politicii; recunoaşterea importanței organismelor supranaționale și internaționale: Nato, UNO, UE; descoperirea ȋntemeietorilor Uniunii Europene şi istoriei UE;informarea asupra instituților UE și a funcțiilor lor; prezentarea simbolurilor și devizei UE, descoperirea valorilor comune UE (democrație, libertate, echitate, drepturile omului); conștientizarea importanței UE ca proiect al păcii (egalitate, democrație, colaborare, bunăstare, siguranță în Europa)și a efectelor pozitive ale procesului de integrare asupra vieții tuturor cetățenilor UE (educație, călătorii, bani, mediu, siguranță, economie); analiza situației actuale – policriza (Brexit, criză financiară, problema refugiaților, inegalitate socială, tendințe naționaliste)și identificarea posibilelor modalități de ieșire din criză.
Ca obiective afective pot fi menţionate: trezirea interesului pentru Europa și UE; aprecierea valorilor UE; angajarea pentru realizarea unei conviețuiri în pace, libertate și bunăstare; dezvoltarea toleranţei, aprecierii diferenţelor şi diversităţii. Nu în ultimul rând, proiectul şi-a propus dezvoltarea competenţelor lingvistice şi digitale ale tuturor participanţilor.
La sfârşitul proiectului, toţi participanţii, atât cei direcţi, cât şi cei indirecţi, ar trebui să conştientizeze că Uniunea Europeană este un organism viu, care evoluează, dar că sensul ascendent al acestei evoluţii este dat de implicarea pozitivă şi responsabilă a tuturor cetăţenilor europeni.
Prima mobilitate din acest proiect de parteneriat strategic între şcoli, care este prevăzut a se desfășura pe o perioadă de doi ani, 2018-2020, s-a desfăşurat în Belgia. „Quo vadis UE?” continuă parteneriatul inițiat în 2010 cu aceleași instituții școlare și urmărește aceeași tema majoră legată de cetățenie, democrație și diversitate în Uniunea Europeană. Tema specifică propusă de noul proiect este spațiul european, un loc al păcii, un aspect important în societatea europeană din ultimii ani.
Programul reuniunii s-a derulat conform agendei anunțate, bine întocmită de coordonatorul german, prof. Karin Biehler:
- vizitarea liceului și prezentarea de către echipa managerială a misiunii școlii
- prezentarea ultimelor progrese educative din sistemul de învățământ german, în general, și din regiunea Saarland, în particular;
- dezbateri pe tema istoriei și a evoluției Uniunii Europene, a subiectelor de lucru cu elevii, urmate de o vizită tematica la Verdun (Franța) (constientizarea unui razboi finalizat cu infrangerea ambelor tabere prin numarul mare de victime, si a importantentei UE in mentinerea pacii);
- confirmarea mobilităţilor transnaţionale elevi-profesori (locul desfăşurarii, perioada, număr de elevi şi profesori participanţi, obiective); prima deplasare va fi ȋn martie 18.3.2019 to 22.3.2019 la Liege, fiecare delegaţie urmând să prezinte anumite aspecte legate de UE (şcoala noastră va prezenta Simbolurile si motto-ul UE);
- dezbateri pe tema valorilor europene, urmate de vizita la un centru de ajutor social pentru persoane în dificultate din orașul Neunkirchen (Fundaţia „Die Tafel”) şi de vizionarea unei expoziţii fotografice “Doctorul saracilor” din Catedrala evanghelică (dezvoltarea empatiei, conştientizarea nevoilor celor din jur şi atitudinea pro-activă);
- propuneri de activități, de exemplu inițierea unui grup pe platforma e-twinning pentru a colabora înaintea, în timpul și ulterior activităților de schimburi de elevi, precum și a unui site al proiectului.
Comunicarea cu delegațiile partenere s-a desfășurat într-un cadru optim, de colaborare și schimb de experiență, creat cu profesionalism de coordonatorul german.
La întoarcerea în țară, am diseminat rezultatele formării colegilor din echipa de proiect, am prezentat obiectivele, modul de lucru, structura proiectului elevilor din grupul țintă și părinților acestora la ședințele cu părinții; am organizat procedura de selecție pentru lotul lărgit al proiectului.