Proiectul constituie un demers amplu al cărui scop este de învăţare, dar ale cărui aspecte evaluative pot folosi judecăţi de valoare privind aspecte complexe ale formării pe o perioadă mai lungă de timp. Sarcina de lucru este introdusă şi finalizată în clasă, prezentarea demersului şi a rezultatelor constituind criterii de evaluare. Poate fi individual sau de grup dar este adecvat mai cu seamă pentru munca în echipă. Poate evalua atât procesul cât şi produsul activităţii elevului.
Tema, formatul şi structura pot fi negociate cu elevii în măsura în care propunerile lor sunt în concordanţă cu obiectivul de evaluare stabilit de profesor. Profesorul va fi coordonatorul şi evaluatorul proiectului. Este foarte bine să fie implicaţi şi elevii în evaluare pentru a învăţa să ofere şi să primească feedback pentru o activitate.
Evaluarea se va concentra pe produsul final dar, permanent, pe parcursul proiectului, procesul trebuie observat şi modificat , dacă este cazul, astfel încât să se obţină un produs final cât mai bun iar elevul să nu afle la final greşelile facute cu câteva săptămâni înainte.
Realizarea proiectului presupune parcurgerea următorilor paşi:
- enunţarea sarcinii de lucru;
- repartizarea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- colectarea datelor / a materialelor;
- prelucrarea şi organizarea datelor / a materialelor;
- realizarea produsului;
- prezentarea.
Proiectele oferă elevilor posibilitatea de a aplica cele învăţate la ore în situaţiile autentice pe care le întâlnesc în viaţa reală. Această funcţie a proiectului asigură atât contextualitatea activităţilor de învăţare cât şi dezvoltarea diferenţiată a competenţelor specifice prevăzute în programă.
Integrarea calculatorului în metoda proiectului, folosită ca metodă de predare-învăţare-evaluare, are beneficii foarte clare: încurajarea interogării active şi a gândirii de nivel înalt; se dezvoltă abilităţi complexe, cum ar fi abilităţi de gândire de nivel superior, rezolvare de probleme, colaborarea şi comunicarea.
Pentru ca proiectele elevilor să fie orientate direct către atingerea obiectivelor operaţionale, se recomandă paşii:
1. stabilirea competenţelor specifice şi ale conţinutului unităţii de învăţare;
2. stabilirea obiectivelor operaţionale pornind de la competenţele specifice şi abilităţile necesare în secolul XXI pentru a ne asigura că elevii studiază aprofundat o arie importantă stabilită prin programă;
3. dezvoltarea cadrului de generare a proiectelor inter-pluri-transdisciplinare pentru a-i ajuta pe elevi să facă conexiuni între discipline; planificarea evaluării;
4. activităţi de proiectare care să includă nevoile de învăţare ale elevilor, să facă legătura cu lumea exterioară în activităţi realizate prin utilizarea eficientă a tehnologiei.
Un proiect eficient este cel pentru care elevii se află în centrul procesului de instruire, se axează pe obiectivele stabilite, este generat de întrebări esenţiale, de unitate şi de conţinut, are metode de evaluare multiple şi continue, are o bună planificare a sarcinilor de lucru şi a activităţilor, are conexiuni cu lumea reală, elevii îşi demonstrează cunoştinţele şi abilităţile prin produsele publicate, prezentate şi afişate, iar în activitătile de proiect este inclusă şi abilitatea de gândire de nivel superior.
Evaluarea trebuie să urmărească: o varietate de strategii de evaluare, să includă metode de evaluare continuă şi antrenarea elevilor în propria evaluare.
Sarcinile, în cadrul proiectului, pentru fiecare elev se vor stabili în funcţie de modul în care se manifestă el. Voi da câteva exerciţii de cunoaştere a tipurilor de inteligenţă. Vom avea:
1. Verbal-lingvistic – gândeşte în cuvinte/ sintagme/ fraze/ metafore:
a. Înţeleg uşor ordinea şi sensul cuvintelor?
b. Sunt convingător atunci când intervin în cursul unei acţiuni?
c. Am umor lingvistic remarcabil? Am tendinţa de a explica celor din jur?
2. Intrapersonal – gândeşte în ritmul propriu, având spaţiul lui:
a. Mă concentrez uşor? Reflectez des la ce mi se întâmplă?
b. Sunt capabil să exprim diferite sentimente?
3. Logic-matematic – gândeşte în algoritmi şi raţionamente:
a. Recunosc tipare abstracte? Am o gândire ştiinţifică?
b. Pot realiza calcule complexe? Deduc uşor relaţii şi conexiuni?
4. Interpersonal – gândeşte prin raportare la alţii, verificându-şi ideile prin ale altora:
a. Lucrez bine în grup? Îmi place să învăţ împreună cu cineva?
b. Am abilitatea de a discerne între intenţiile şi comportamentele celorlalţi?
c. Pot să “mă pun în locul celuilalt?”
5. Vizual-spaţial – gândeşte în imagini, forme şi culori:
a. Am o imaginaţie activă? Formez imagini mental?
b. Mă orientez uşor în spaţiu? Recunosc relaţiile dintre obiecte în spaţiu?
6. Naturalist – gândeşte prin elemente din natură, prin forme, categorii, clasificări:
a) Mi se spune că dau gust bun mâncărurilor?
b) Îmi place natura? Prefer tratamentele naturiste?
7. Muzical-ritmic – gândeşte prin ritmuri, prin melodii:
a) Îmi pot controla în mod voluntar mişcările?
b) Pot să-mi programez mişcările?
8. Corporal-kinestezic – gândeşte prin senzaţii somative, prin gesturi şi mişcări desfăşurând
activităţi meşteşugăreşti, fizice:
a) Apreciez structura muzicii? Formez scheme în minte atunci când aud muzica?
b) Sesizez calitatea tonului vocii, de exemplu?
Ţinând cont de aceste inteligenţe, sarcinile primite de fiecare elev vor corespunde profilului său de învăţare, astfel încât aportul său la proiect va fi bun iar sarcinile uşor de realizat.
A) Tema: «Camera pe care mi-o doresc» (aplicată la clasa a VI-a, Unitatea de învățare – Locuința, școala: proiectare și amenajare)
Cerinţe: Să se ţină cont de principiile care trebuie respectate în amenajarea ergonomică a unei încăperi destinate studiului şi odihnei şi să se respecte planul tematic dat:
- Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească încăperea ce va deveni camera ta (verbal, logic-matematic);
- Care sunt încăperile care ar trebui să aibă legătură cu camera ta şi să se stabilescă numărul şi amplasarea uşilor (verbal, interpersonal, vizual-spaţial);
- Stabilirea modului de iluminare a camerei (vizual-spațial);
- Activităţile care se vor desfăşura în această cameră (verbal, interpersonal, vizual-spaţial);
- Stabilirea elementelor de mobilier necesare activităţilor ce se vor desfăşura în camera ta (vizual-spaţial);
- Stabilirea elementelor decorative (vizual-spaţial, naturalist);
- Realizarea planului camerei, respectând limbajul grafic convenţional specific (corporal-kinestezic);
- Realizarea unei machete a casei şi a camerei (corporal-kinestezic);
- Caută o melodie sau o poezie sugestivă (muzical-ritmic);
- O imagine sugestivă care să-i ajute.
Toate lucrările vor fi strânse şi vor alcătui mapa proiectului “Camera pe care mi-o doresc”
Prin punctele sale forte: stimularea creativităţii şi iniţiativei, evidenţierea abilităţilor elevilor, dezvoltarea creativităţii precum şi capacităţii de argumentare şi de gândire logică, consider că proiectul este o metodă de predare-învăţare-evaluare foarte bună ce ar trebui folosită mereu.
B) Tema: «Alimente de origine vegetală» (aplicată la clasa a V-a, Domeniul de conţinut Dezvoltare durabilă (stil de viaţă sănătos, mediu curat, influenţa asupra individului/ societăţii), Capitolul – Alimente de origine minerală, vegetală, animală)
O imagine sugestivă care să-i ajute.
În funcţie de Inteligentele Multiple specifice fiecărui elev, pe baza celor învăţate prin parcurgerea lecţiilor, elevilor li se va cere să realizeze:
1) Inteligenţa lingvistică: Un eseu cu tema: „Calitatea produselor alimentare de natură vegetală-fructele” (30 de rânduri).
2) Inteligenţa logico-matematică: Un tabel în care să se treacă preţul fructelor cumpărate, cantitatea, cât plăteşte familia pentru ele într-o lună.
3) Inteligenţa spaţial-vizuală: Un ciorchine care să grupeze alimentele de origine vegetală –fructele, consumate într-o lună de întreaga familie, clasificate după modul ȋn care se află sămânța în fruct. Reclama pentru un produs-fruct, folosind fişa A.I.D.A. Decizia privind cumpărarea unui produs se face prin reclama ce are drept scop crearea unei imagini şi a unui logo care să influenţeze pozitiv decizia cumpărătorului.
Privind produsul, stabiliţi mesajul transmis de aceasta, conform principiului publicităţii A.I.D.A
A- atrage atenţia___________________________________________
I –captează interesul________________________________________
D- decizia de a cumpăra ____________________________________
A- determină achiziţia______________________________________
4) Inteligenţa corporal–kinestezică: Să realizeze (sau să caute pe internet) fotografii care să ilustreze alimentele de origine vegetală-fructe consumate, reacţii ale membrilor familiei atunci când le consumă (ex: mimica feţei la gustarea lămâiei), la cumpărături etc.
5) Inteligenţa naturalistă: Un coş cu fructe pe care să le prezinte cât mai hazliu în faţa clasei.
6) Inteligenţa muzicală: Să creeze o bucată muzicală al cărui text să cuprindă şi nume de fructe.
7) Inteligenţa interpersonală: Un interviu pe care să îl ia membrilor familiei / colegilor (cel puţin trei) despre importanţa consumului de fructe.
8) Inteligenţa intrapersonală: Să aleagă o formă de prezentare a modului în care se hrăneşte sănătos.
Prin punctele sale forte: crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor copiilor şi pentru obţinerea performanţelor de către aceştia, mai mult timp pentru realizarea conexiunilor între diverse arii curriculare în procesul didactic, un material suplimentar pentru îmbunătăţirea evaluării, consider că utilizarea inteligenţelor multiple este o metodă de predare-învăţare-evaluare foarte bună pe care încerc să o folosesc cât mai des.
Bibliografie
1. Cerghit, I. (coordonator), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
2. Constantinescu, R., Construcţii şi tehnologia lucrărilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004
3. Mocanu, M., Săndulescu, L., Dache, M., Manual de Educaţie Tehnologică şi aplicaţii practice, clasa a V-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2022
4. Lichiardopol,G., Rădoi, M., Manual de Educaţie Tehnologică şi aplicaţii practice, clasa a VI-a, Editura Litera, Bucureşti, 2023